Proiectul pentru noua legea salarizării educație, jalon obligatoriu în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), provoacă reacții ferme din partea reprezentanților cadrelor didactice. În timp ce Guvernul negociază la Bruxelles forma finală a grilelor pentru sectorul bugetar, sindicatele din învățământ avertizează că textul actual contrazice promisiunile guvernamentale anterioare și riscă să provoace tăieri de venituri. George Purcaru, vicepreședintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), a formulat o serie de critici tehnice cu privire la modul în care noul act normativ va impacta sistemul de educație în următorul deceniu.
Reprezentanții FSLI susțin că simulările realizate pe baza actualului proiect indică anomalii majore. Problema centrală reclamată este că noua ierarhizare a funcțiilor didactice nu corectează dezechilibrele, ci generează scăderi nominale ale salariilor de bază pentru anumite categorii de personal.
Prezent într-o emisiune la TVR Info, George Purcaru, vicepreședinte FSLI, a detaliat impactul pe termen mediu al documentului: „Dacă o aplicăm în forma asta, am nenorocit educația, cel puțin educația. Nu vreau să vorbesc și despre celelalte sectoare, deși am tot văzut în mass-media și în online că sunt nemulțumiți și aduc argumente și colegii din celelalte sectoare. Dar cel puțin educația ai distrus-o. Pentru următorii cinci ani e o nenorocire”.
Preocuparea majoră a sindicatelor este legată de rigiditatea noului cadru legislativ. Conform condiționalităților PNRR, odată adoptată, legea salarizării unitare va fi „înghețată”. „Așa cum spun condițiile din PNRR, această lege va fi dată pentru următorii cinci ani, cu imposibilitatea modificării în acești cinci ani. Mai mult decât atât, nu doar că nu rezolvă inechități, ba din contră, aduce chiar scăderi de venituri”, a explicat reprezentantul FSLI.
Soluția Ministerului Muncii: Sumele compensatorii și riscurile ascunse
Pentru a preîntâmpina tăierile efective de fonduri la nivel individual, reprezentanții Ministerului Muncii au avansat o soluție tehnică: aplicarea unor sume compensatorii. Astfel, dacă noua grilă indică un salariu de bază mai mic decât cel aflat în plată, diferența ar urma să fie acoperită printr-o indemnizație tranzitorie, astfel încât netul încasat să rămână neschimbat.
Din perspectiva politicii salariale, liderii sindicali resping acest mecanism. Argumentul lor tehnic este că o salarii profesori formată parțial din sume compensatorii anulează orice perspectivă de creștere viitoare. Practic, la viitoarele indexări, suma compensatorie scade proporțional cu creșterea grilei, rezultând o stagnare a venitului real pe mai mulți ani.
George Purcaru a respins ferm această variantă oferită de minister: „Decât să avem o lege proastă și colegii noștri să beneficieze, cu ghilimelele mari de rigoare, de scăderi de venituri și bineînțeles compensate cu tot felul de sume compensatorii, clar, mai bine nu avem o lege a salarizării la momentul acesta. Deși promisiunile sunt foarte clare”. De asemenea, acesta a punctat că o astfel de cârpeală legislativă „nu arată respectul pentru educație”.
Controversele actuale au o miză financiară dublă. Pe de o parte, adoptarea noii legi este necesară pentru ca România să poată trimite cererile de plată din PNRR și să acceseze fondurile europene. Pe de altă parte, sistemul de educație așteaptă respectarea cadrului stabilit în vara anului 2023, la finalizarea grevei generale, când Executivul s-a angajat ca salariul unui profesor debutant să pornească de la nivelul salariului mediu brut pe economie.
