Sindicaliștii din învățământ, prin vocea liderului USLIP Iași, Laviniu Lăcustă, solicită organizarea unui referendum național pentru a stabili direcțiile de dezvoltare ale României și domeniile bugetare prioritare. Demersul survine pe fondul nemulțumirilor profunde privind proiectul noii legi a salarizării, despre care liderii de sindicat afirmă că va diminua veniturile cadrelor didactice prin eliminarea unor sporuri și gradații esențiale pentru recunoașterea performanței.
Argumentul central al sindicaliștilor ieșeni se bazează pe lipsa de transparență și de consens social în definirea ierarhiei funcțiilor bugetare. Laviniu Lăcustă a criticat dur modul în care actele normative sunt redactate, considerând că acestea reflectă mai degrabă interese politice pe termen scurt, decât o strategie națională coerentă pentru educație.
Această critică vizează direct mecanismul decizional, subliniind că, în absența unui dialog real, sistemul de învățământ devine un „spațiu de experiment” pentru schimbări legislative care pot destabiliza întreg corpul profesoral.
Impactul tehnic al noii legi: unde pierd cadrele didactice
Analiza sindicală indică un regres periculos pentru stabilitatea financiară a profesorilor. Potrivit USLIP Iași, noua structură a salarizării ignoră specificul muncii din școli, eliminând compensații care, în prezent, echilibrează raportul dintre efortul depus la catedră și remunerația primită. Lăcustă a detaliat cauzele acestei nemulțumiri, indicând direct riscurile pe care le implică noul proiect:
„Noua lege a salarizării, din punctul nostru de vedere, reprezintă o involuție în ceea ce privește zona de venituri, dispar sporuri sau majorări, gradația de merit nu prea se regăsește, nu regăsim sporul special, de exemplu, la consilierii educativi.”
Principalele probleme tehnice identificate sunt:
- Eroziunea veniturilor: Eliminarea unor sporuri care acopereau complexitatea activității didactice, ducând la o scădere a venitului net.
- Riscul de demotivare: Gradația de merit, care funcționează în prezent ca un instrument de stimulare a excelenței, devine incertă în noile grile, ceea ce ar putea descuraja cadrele didactice performante.
- Marginalizarea consilierilor: Eliminarea sporurilor pentru categorii esențiale, precum consilierii educativi, care gestionează problemele de comportament și adaptare ale elevilor, fragilizează rețeaua de suport în școli.
Referendumul, o soluție pentru asumarea responsabilității
Propunerea unui referendum național nu este doar o reacție de protest, ci o solicitare de „reîntoarcere” a deciziei politice către cetățean. USLIP Iași argumentează că, în chestiuni fundamentale precum prioritățile bugetare ale țării, partidele politice nu trebuie să acționeze izolat. Laviniu Lăcustă a argumentat necesitatea acestui pas democratic:
„Prin urmare, poate, de ce nu, ar trebui să facem un pas înainte și ar trebui ca societatea, în ansamblul ei, să stabilească, poate printr-un referendum, care sunt domeniile prioritare pe care trebuie să ni le asumăm ca țară.”
Conceptul propus de sindicaliști vizează obligarea clasei politice la o asumare pe termen lung. În prezent, educația este adesea menționată ca prioritate în discursurile electorale, dar este frecvent prima victimă a tăierilor bugetare în perioadele de criză economică.
Un referendum ar schimba parametrii discuției:
- Validarea publică: Dacă cetățenii votează pentru susținerea educației, alocările financiare nu mai pot fi modificate arbitrar de un guvern sau altul.
- Stabilitate legislativă: Proiectele de salarizare ar trebui să respecte mandatul oferit de electorat, eliminând instabilitatea care a marcat sistemul de învățământ în ultimii ani.
- Prioritizarea reală: Referendumul ar forța o dezbatere despre unde se duc banii publici, punând educația, sănătatea și infrastructura în centrul agendei, în detrimentul cheltuielilor administrative ineficiente.
