După adoptarea Legii 141/2025, care majorează norma didactică pentru personalul din învățământul preuniversitar, modul de pontare a activităților desfășurate de profesori în afara orelor fizice de curs revine în dezbaterea publică. Ministrul Educației, Mihai Dimian, a avansat ideea unui sistem de cuantificare a orelor de pregătire și corectare, cu scopul de a reflecta transparent volumul real de muncă al cadrelor didactice.
Dezbaterea privind timpul de muncă al cadrelor didactice vizează discrepanța dintre programul de predare (20 de ore fizice la catedră, conform noii legi) și timpul necesar pentru pregătirea lecțiilor, evaluarea elevilor și activitățile administrative.
Prezent luni, 20 aprilie, la postul Europa FM, ministrul Educației și Cercetării, Mihai Dimian, a subliniat necesitatea măsurării activităților complementare predării. Potrivit acestuia, un profesor alocă o marjă considerabilă de timp în afara clasei pentru a asigura calitatea actului educațional.
„Dacă ai o oră sau 50 de minute de predare, ai nevoie de 25 de minute la fiecare oră de pregătire sau chiar de 50 de minute dacă vorbim de o oră de laborator”, a explicat ministrul. Acesta a adăugat că demersul reprezintă un „moment de onestitate” menit să clarifice în fața societății normarea reală a muncii: „Sunt multe lucruri pe care le facem: de la pregătirea orelor, la corectarea temelor și a testelor, implicarea în activități extracurriculare și până la formarea continuă. Aceste lucruri se pot cuantifica.”i
Modelul propus și reacția cadrelor didactice
Deși intenția Ministerului este de a aduce claritate, în mediul educațional au apărut întrebări privind modul concret de aplicare a acestei „cuantificări” și posibilitatea creșterii volumului de raportări administrative pentru justificarea celor 40 de ore din contractul de muncă.
Întrebat despre mecanismul de evidență, ministrul Dimian a menționat că, momentan, nu a fost formulată o propunere concretă, dar a oferit drept referință modelul din Statele Unite ale Americii, unde a activat anterior. În acest sistem, fișa postului prevede un număr de ore alocate pentru o anumită activitate, corelat cu un rezultat așteptat la finalul anului. Dacă obiectivul nu este atins, orele sunt compensate prin alte sarcini academice sau administrative.
Reprezentanții sindicatelor din învățământul preuniversitar, care au participat la consultări cu ministrul luna trecută, au precizat că așteaptă un document oficial din partea Ministerului, menit să detalieze tehnic „activitatea complexă a cadrelor didactice”.
Ce prevede, concret, noua grilă a normelor didactice
Discuția despre cuantificarea orelor are loc în contextul implementării Legii nr. 141/2025 (cunoscută public drept „Legea Bolojan”), care a adus modificări Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023. Actul normativ a introdus, începând cu anul școlar 2025-2026, prima creștere a normei didactice din anul 1995, adăugând, în medie, 2 ore de predare pe săptămână.
Conform noii legislații, distribuția normelor este următoarea:
- Gimnaziu și Liceu: Norma crește la 20 de ore pe săptămână pentru profesorii care dețin cel puțin o diplomă de licență în domeniul educațional.
- Învățământ primar: Norma rămâne de tip „un post pe clasă”, însă se introduce obligativitatea a 2 ore de pregătire remedială pe săptămână.
- Instruire practică: Profesorii de instruire practică și maiștrii-instructori (cu licență) au norme stabilite la 26 de ore pe săptămână.
- Învățământ special: Norma este fixată la 18 ore pentru profesori (predare și terapii specifice) și 22 de ore pentru educatori și maiștri instructori.
Pentru a stimula activitățile de mentorat și a valorifica experiența la catedră, legea prevede anumite reduceri de normă:
- Profesorii cu grad didactic I sau titlul de profesor emerit, cu activitate de mentorat, beneficiază de o normă redusă la 18 ore (sau 22 de ore pentru maiștri).
- Cadrele didactice cu peste 25 de ani vechime și gradul I, sau care atestă performanțe educaționale, pot obține o reducere a normei cu 2 ore pe săptămână, cu menținerea veniturilor salariale.
De asemenea, a fost aprobat un regim tranzitoriu, valabil până în anul școlar 2029-2030, care permite includerea activităților de pregătire pentru examenele naționale sau a învățării remediale în calculul noii norme didactice.
Adoptarea Legii 141/2025 a generat discuții în spațiul public și din perspectiva documentației care a stat la baza deciziei. Până în prezent, Ministerul Educației și Cercetării nu a publicat un studiu de impact detaliat cu privire la efectele noii legi asupra bugetului sau a calității actului educațional, argumentarea bazându-se în principal pe declarațiile publice ale decidenților.
În același context, o analiză solicitată Institutului de Științe ale Educației (ISE) de către mediul asociativ nu a fost încă publicată. Fostul ministru al Educației, Daniel David, a explicat că documentul se află într-un proces de evaluare academică independentă (peer review), în timp ce reprezentanții sindicatelor au solicitat constant transparentizarea datelor și studiilor care au fundamentat această majorare de normă.
