Călin-George Vameșu a absolvit specializarea Medicină din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” (UMF) din Iași în calitate de șef de promoție, obținând media 10 pe parcursul celor șase ani de studiu. Acest rezultat continuă o serie de performanțe academice anterioare, Vameșu înregistrând media 10 la absolvirea liceului, la examenul de Bacalaureat și la admiterea la facultate.
Potrivit declarațiilor sale, rezultatul obținut la finalul facultății reprezintă o validare a cunoștințelor teoretice și practice acumulate. „Privesc asta ca pe o confirmare a muncii pe care am depus-o în cei șase ani. Acest lucru mă face să cred că sunt pregătit pentru următoarea etapă din viața mea, în special pentru cea profesională”, a explicat absolventul pentru Ziarul de Iași.
Din punct de vedere al metodei de învățare, Călin-George Vameșu a subliniat importanța consecvenței și a abordării logice a materiei. Deși a înregistrat și note de 9 la evaluările parțiale, a reușit să obțină punctajul maxim la examenele finale. El a indicat curiozitatea drept principalul factor motivant.
„Am încercat să învăț constant și logic, să înțeleg mecanismele. Ce a dominat a fost curiozitatea, pentru că mereu am fost curios să caut explicații în profunzime, să mă duc dincolo de ce trebuia să știu pentru facultate”, a precizat acesta. Această abordare i-a permis să identifice aspecte de interes chiar și în materiile care nu reprezentau o preferință inițială, asigurând astfel o asimilare uniformă a informațiilor.

În perioada preuniversitară, curiozitatea l-a orientat către geografie, disciplină la care a participat timp de trei ani la faza națională a olimpiadei, în calitate de elev al Colegiului Național „Costache Negruzzi” din Iași. Ulterior, în clasa a XI-a, interesul său s-a transferat către biologia umană, determinând alegerea de a urma cursurile facultății de medicină.
Evoluția obiectivelor pe parcursul facultății
La momentul admiterii, obținerea mediei maxime nu reprezenta un obiectiv asumat pentru întreaga durată a studiilor universitare, Vameșu anticipând o creștere a dificultății. Cu toate acestea, rezultatele din primii doi ani l-au determinat să își reevalueze așteptările.
„Când am intrat la facultate, deși am luat 10 la admitere, mi-am zis că sigur nu mai iau 10. După ce în primul an am terminat cu 10, mi-am spus că totuși se poate. Când am reușit și în anul al doilea, despre care se spunea că este unul dintre cei mai grei, mi-am propus să ajung până la capăt și să iau numai note de 10”, a detaliat Călin-George Vameșu.
Trecerea la ciclul clinic, începând cu anul al III-lea, a facilitat procesul de învățare prin aplicarea practică a conceptelor teoretice.
Pe lângă parcurgerea curriculei obligatorii, Călin-George Vameșu s-a implicat în activități de cercetare științifică. Până în prezent, este coautor a două articole publicate în domeniul medical, ambele analizând manifestările infecției cu virusul SARS-CoV-2 (manifestările orale și sistemice legate de deficiența de vitamina D, respectiv axa RAAS).
Experiența sa academică include și participarea la programe de mobilitate internațională Erasmus, desfășurate în Franța: un stagiu practic de două luni la Amiens și parcurgerea anului V de studiu la Paris. Această expunere i-a permis o analiză comparativă a sistemelor de învățământ medical din România și Franța.
Conform observațiilor sale, sistemul românesc pune un accent mai puternic pe pregătirea teoretică detaliată, în timp ce sistemul francez prioritizează formarea abilităților practice timpurii. „Evident că existau goluri de ambele părți. Poate noi eram mai puțin pricepuți la ceea ce făceau studenții francezi, dar nici ei nu știau atât de bine ca noi anumite detalii”, a explicat Vameșu, concluzionând că abordările sunt complementare.
În contextul pregătirii de la UMF Iași, Vameșu a evidențiat rolul Centrului de Simulare în exersarea manevrelor medicale (precum intubația orotraheală) înainte de interacțiunea directă cu pacienții, factor care contribuie la creșterea siguranței actului medical la început de carieră.
Organizarea studiului și perspective profesionale
Referitor la organizarea timpului, Vameșu a menționat că nu utilizează un program de studiu rigid, ci se bazează pe principiul expunerii zilnice la materie. „Motto-ul meu a fost să nu las nicio zi să treacă fără ca măcar să citesc o propoziție, măcar o pagină”, a precizat el, adaptând volumul de muncă cerințelor specifice fiecărei perioade a semestrului.
În afara sferei medicale, absolventul este interesat de studiul limbilor străine, axându-se pe analiza structurilor gramaticale. Cunoaște limbile engleză și franceză și studiază în mod independent italiana și germana.
În perioada următoare, Călin-George Vameșu se concentrează pe susținerea examenului de rezidențiat, având ca obiectiv obținerea unui punctaj care să îi asigure accesul la o gamă largă de specializări. Deși decizia finală nu a fost încă luată, acesta vizează arii medicale care integrează analiza proceselor fiziopatologice cu practica clinică directă. De asemenea, intenționează să continue activitatea de cercetare științifică. Pentru perioada rezidențiatului, ia în calcul posibilitatea efectuării unor stagii de pregătire în afara țării, fără a avea însă un plan de emigrare definitivă.