Peste 17.000 de candidați au obținut note de trecere la examenul de Titularizare din acest an, însă sistemul de învățământ le oferă doar 6.166 de posturi pe perioadă nedeterminată. Secretarul de stat în Ministerul Educației, Sorin Ion, a explicat că această discrepanță majoră este cauzată în principal de prudența directorilor de școli, care evită să blocheze posturi pe termen lung din cauza scăderii numărului de elevi.
Potrivit oficialului, instituțiile de învățământ preferă să scoată la concurs posturi pe perioadă determinată deoarece nu pot garanta că vor avea efective suficiente de copii în următorii ani pentru a susține o normă întreagă.
„Este și prudența școlilor de a scoate un post pe perioadă nedeterminată, pentru care nu pot garanta că peste un an, doi sau trei vor mai avea suficienți elevi – și aici discutăm deja despre demografie – pentru a putea asigura postul complet”, a declarat Sorin Ion la postul TVR Info.
Acesta a subliniat că, mai ales în cazul liceelor, situația este generată și de concurența pentru atragerea elevilor. Dacă o unitate de învățământ nu își realizează planul de școlarizare, posturile aferente claselor nerealizate devin incerte. Astfel, conducerile școlilor optează inițial pentru contracte pe perioadă determinată (suplinire), urmând să modifice statutul postului în unul titularizabil doar dacă viabilitatea acestuia se confirmă în timp.
Presiune pe educația timpurie și primară
Datele oficiale centralizate după contestații arată o presiune uriașă pe puținele posturi fixe disponibile. Din cei 17.205 candidați care au obținut cel puțin nota 7 – pragul minim pentru titularizare – peste 11.000 (11.039) nu vor putea ocupa un post pe perioadă nedeterminată în această sesiune. Acestora li se adaugă alți 10.627 de candidați (34,39% din total) care au obținut note între 5 și 7, având dreptul să ocupe doar posturi de suplinitori.
Ministerul Educației a precizat că cele mai multe locuri sigure scoase la concurs se regăsesc în educația timpurie și asistența psihopedagogică:
- 871 de posturi pentru creșe (învățământ antepreșcolar);
- 770 de posturi pentru grădinițe;
- 714 posturi în învățământul primar;
- 428 de posturi pentru profesori itineranți și de sprijin;
- 338 de posturi pentru consilieri școlari.
De altfel, conform reprezentantului Ministerului Educației, concurența cea mai mare s-a înregistrat pentru posturile de educatoare, unde au concurat aproximativ 8.000 de candidați din totalul de peste 30.000 prezenți la examen.
Problema fracțiunilor de normă
Secretarul de stat Sorin Ion a nuanțat situația deficitului de locuri de muncă, explicând că sistemul dispune în realitate de peste 50.000 de posturi, însă o mare parte dintre acestea reprezintă norme incomplete.
Oficialul a oferit exemplul școlilor gimnaziale mici, cu un singur rând de clase, unde un profesor de fizică poate preda doar șase ore pe săptămână, ceea ce reprezintă mai puțin de o treime dintr-o normă didactică. Deși candidații își pot asocia mai multe fracțiuni pentru a forma o normă întreagă la mai multe școli, posturile complete se regăsesc preponderent în unitățile de învățământ mari sau la disciplinele unde încadrarea se face pe post, nu pe ore (precum învățători sau educatori).
Referitor la nemulțumirea profesorilor care obțin note de peste 7 în ani consecutivi dar nu reușesc să se titularizeze, Ministerul Educației a subliniat că obținerea statutului de titular se face strict prin concursul anual, în limita ofertei de posturi viabile. Legislația în vigoare și deciziile Curții Constituționale nu permit titularizarea automată a unui cadru didactic pe baza notelor obținute la concursurile din anii precedenți.
