Peste jumăte dintre elevii români cu vârsta de 15 ani nu reușesc să atingă nivelul de bază la matematică, în timp ce 48% se află sub acest prag la lectură, iar 46% la științe, indică datele testării internaționale PISA 2025. Ministrul interimar al Educației, Mihai Dimian, a declarat că aceste procente nu reprezintă o surpriză, ci o confirmare a realității din sistemul intern de testare, anunțând un pachet de măsuri care vizează reorientarea orelor spre aplicații practice, modificarea Evaluării Naționale începând cu 2028 și creșterea tarifelor pentru plata cu ora a profesorilor.
Prezent în cadrul emisiunii „Starea Educației”, Mihai Dimian a subliniat că sistemul de învățământ trebuie să își schimbe paradigma pentru a face față cerințelor economice viitoare. „Nu pregătim elevii pentru astăzi, ci pentru 5-10 ani de acum înainte, când ei vor ajunge în câmpul muncii”, a explicat oficialul.
Corelația dintre PISA și Evaluarea Națională: „Elevii nu știu”
Analizând cauzele eșecului, ministrul Educației a făcut o paralelă directă între eșantionul testat la PISA 2025 și rezultatele obținute de aceeași generație la Evaluarea Națională din 2024. Conform datelor prezentate de acesta, dintr-o generație de 180.000 de elevi, aproximativ 150.000 au participat la examenul de clasa a VIII-a, iar 175.000 au fost luați în calcul pentru eșantionarea PISA.
„Înainte de a ști să aplici, trebuie să știi. Ori, ce ne arată Evaluarea Națională este că aproape jumătate dintre elevii României […] nu știu. Cea mai mare provocare pe care o avem este că elevii nu știu”, a declarat Mihai Dimian. Pe lângă lipsa de cunoștințe de bază – reflectată și de procentul de 30% dintre elevi care au obținut note sub 5 la matematică la nivel național –, ministrul a identificat printre cauze absenteismul, lipsa motivației și acoperirea deficitară a catedrelor cu personal calificat.
Soluția imediată propusă de minister nu este extinderea programei, ci revizuirea acesteia în limita legală de 15% pentru a include mai multe exerciții practice.
Decalajul de 1.600 de ore față de țările dezvoltate
O statistică invocată de ministrul interimar este diferența uriașă de timp pe care elevii români îl petrec în școală comparativ cu sistemele performante. Potrivit rapoartelor OECD, în cei nouă ani de educație evaluați, elevii din România acumulează în jur de 6.000 de ore de activități didactice obligatorii.
„Media țărilor OECD este 7.600 de ore. Drept urmare, 1.600 de ore sunt în altă pregătire în țările OECD, nu se află la noi”, a precizat Dimian. Pentru a compensa acest deficit, programele „Școala Altfel” și „Săptămâna Verde” vor fi restructurate, fără a fi eliminate. Orarul va rămâne același, dar orele vor fi utilizate strict pentru experimente, testări digitale și aplicații ancorate în realitate. Totodată, se analizează introducerea orelor remediale în gimnaziu, care ar putea fi integrate în norma de bază a profesorilor sau plătite ca ore suplimentare.
Ministerul Educației raportează investiții masive în infrastructura școlară în ultimul an: 2.500 de laboratoare de științe și 1.300 de laboratoare inteligente (dotate cu realitate virtuală) au fost înființate la nivel național. De asemenea, 100.000 de profesori au urmat cursuri de formare în pedagogie digitală.
Cu toate acestea, Mihai Dimian a atras atenția asupra riscului ca aceste dotări să rămână neutilizate, oferind un exemplu din experiența sa anterioară preluării mandatului: „Cu ajutorul mediului privat, am dezvoltat 10 laboratoare și după un an de zile, în 5 dintre ele nu s-au desfășurat ore de laborator. Principala mea îngrijorare acum este să ne asigurăm că această infrastructură care a fost acum pusă la dispoziție […] este folosită”. Pentru a preveni acest fenomen, cursurile de formare ale cadrelor didactice vor fi monitorizate strict la clasă, pentru a se asigura transferul real de competențe, nu doar obținerea formală a unei diplome.
Evaluarea Națională se schimbă din 2028
Rezultatele slabe forțează și o regândire a sistemului de admitere la liceu. Ministrul consideră că actualul format al Evaluării Naționale dezavantajează elevii cu aptitudini specifice. „Dacă cineva dorește să urmeze un profil de Științe […] și a demonstrat în școala generală competențe, cunoștințe și o pasiune pentru chimie, pentru biologie, atunci nu-i limitez această dorință a lui de a studia Științele naturii pentru că a luat o notă mai mică la limba română”, a explicat Dimian, adăugând că „există o anumită discrepanță între ceea ce evaluăm la Evaluarea Națională și profilul pe care un elev alege să-l urmeze”.
Ministerul discută cu experți OECD introducerea unei probe la alegere și ajustarea ponderii notelor în funcție de specificul liceului. Modificările de structură necesită însă predictibilitate. Conform calendarului propus, o revizuire a tipului de subiecte ar putea fi aplicată la examenul din 2028, oferind astfel o perioadă de tranziție de doi ani pentru elevii care intră acum în clasa a VII-a. O reformă similară a fost deja stabilită pentru examenul de Bacalaureat, al cărui nou format va intra în vigoare în anul 2030.
În ceea ce privește reforma curriculară, ritmul a fost accelerat: dacă în 2017 se aprobau 120 de programe școlare, în acest an au fost aprobate 700 de programe noi pentru învățământul liceal. Totodată, standardele de evaluare pentru gimnaziu, recent introduse, vor fi conectate treptat la sistemul de notare, ministrul argumentând că „o reformă nu se face de sus în jos”, ci necesită adeziunea profesorilor.
Criza profesorilor de științe: Dublă specializare și creșteri salariale cu 70% la plata cu ora
Deficitul de profesori la disciplinele STEM (Fizică, Informatică, Chimie) este o altă vulnerabilitate a sistemului. Pentru a atrage specialiști, ministerul mizează pe noile programe universitare de dublă specializare (ex. fizică-chimie, matematică-informatică), dar și pe deschiderea sistemului către experți din industrie, după modelul american, unde foști angajați ai corporațiilor aleg cariera didactică.
Un obstacol major rămâne salarizarea, în special tarifele derizorii pentru plata cu ora. „Nu poți să vii cu bani de acasă pentru a susține orele respective”, a recunoscut Mihai Dimian. Oficialul a dezvăluit că a existat o propunere pe legea salarizării de a modifica formula de calcul a plății cu ora: împărțirea salariului de bază la 122 de ore, în loc de 168 de ore, cum este în prezent. Această modificare tehnică ar fi generat o creștere de aproximativ 70% a tarifului per oră. Deși legea nu a fost aprobată, principiul va fi susținut la elaborarea viitorului buget.
Fondurile ar putea proveni inclusiv din restructurări interne. Ministrul a precizat că, în primele șase luni ale anului, cheltuielile de personal din structura centrală a Ministerului Educației au fost reduse cu 16%, economiile fiind redirecționate către sistem.
La nivel de management, ministerul a analizat recent aproape 150.000 de rapoarte de evaluare întocmite de învățători pentru elevii de clasa I, identificând vulnerabilități la 12-16% dintre aceștia. Pentru a monitoriza eficient traseul fiecărui elev și pentru a reduce abandonul școlar, Ministerul Educației a semnat contractul pentru implementarea unui sistem integrat de management al informațiilor din preuniversitar. „Este nevoie de această oglindă pentru a vedea intervențiile și rezultatele lor. A lipsit până acum”, a concluzionat ministrul interimar.
