România s-a clasat pe ultima poziție în Uniunea Europeană în anul 2023 în ceea ce privește nivelul cheltuielilor publice alocate pentru educație, raportat la produsul intern brut, potrivit datelor publicate de Eurostat și citate de Agerpres.
La nivelul întregului bloc comunitar, fondurile publice destinate învățământului, de la nivel preșcolar și până la liceu, s-au menținut la o medie de 4,7% din produsul intern brut (PIB), valoare identică cu cea înregistrată în anul 2022. În cazul României, alocarea s-a situat la nivelul de 3% din PIB, țara noastră fiind plasată la polul opus al clasamentului european, alături de Grecia (3,3%) și Malta (3,4%).
În schimb, cele mai ridicate ponderi ale cheltuielilor publice pentru educație au fost raportate în Suedia, unde acestea au ajuns la 6,8% din PIB, în Finlanda (6,3%) și în Belgia (6,2%). Potrivit aceleiași surse, cheltuielile la nivel comunitar au înregistrat o ușoară scădere de 0,3 puncte procentuale față de anul 2020, când atinseseră un vârf de 5% din PIB, cel mai ridicat nivel de la începerea colectării datelor statistice în 2012.
În ceea ce privește structura fondurilor direcționate către instituțiile de învățământ, datele arată discrepanțe majore între statele membre. Astfel, cheltuielile de capital au reprezentat mai puțin de 5% din total în România și Belgia. La polul opus, în state precum Grecia, Ungaria, Țările de Jos, Slovacia, Polonia, Estonia și Luxemburg, aceste investiții au însumat cel puțin 10% din totalul cheltuielilor pentru instituțiile educaționale.
De asemenea, în mai mult de jumătate dintre țările Uniunii Europene pentru care există date disponibile, cea mai mare parte a fondurilor a fost orientată către plata salariilor profesorilor. Cu toate acestea, retribuțiile cadrelor didactice au reprezentat o pondere mai redusă, situată între 40% și 50% din totalul cheltuielilor, în state precum Slovacia, Franța, Lituania, Cehia și Finlanda, în timp ce în Estonia (37,6%) și Malta (36,9%) valorile s-au situat sub acest interval.
