Echipa României a obținut o medalie de aur, una de argint și patru de bronz la cea de-a 43-a ediție a Olimpiadei Balcanice de Matematică (BMO 2026), desfășurată în perioada 3-8 mai la Salonic, în Grecia. Rezultatul menține țara noastră în topul competițiilor internaționale de profil, însă o analiză a provenienței medaliaților readuce în prim-plan o vulnerabilitate structurală a sistemului autohton: concentrarea masivă a excelenței într-un număr extrem de restrâns de instituții de învățământ.
Datele privind componența echipei naționale indică o polarizare accentuată a performanței de top. Patru dintre cele șase medalii, inclusiv cele mai valoroase (aur și argint), au fost obținute de elevi înmatriculați la un singur liceu privat din Capitală. Restul de două medalii au mers către colegii naționale de stat cu tradiție din București și Ploiești, regiunea Moldovei și restul centrelor universitare din țară neavând reprezentanți pe podiumul din acest an.
Distribuția medaliilor obținute la BMO 2026 arată astfel:
- Medalie de aur: Andrei Vila (Liceul Internațional de Informatică București);
- Medalie de argint: David-Vlad Marghidan (Liceul Internațional de Informatică București);
- Medalii de bronz: * Mircea Maxim Rebengiuc (Colegiul Național de Informatică „Tudor Vianu”, București);
- Ștefan-Cătălin Savu (Colegiul Național „Ion Luca Caragiale”, Ploiești);
- Aida Mitroi (Liceul Internațional de Informatică București);
- Alexandru Ciobotea (Liceul Internațional de Informatică București).
Reacția autorităților: decalajul dintre elite și sistemul public
Acest ecart între o mână de școli de elită și restul sistemului de învățământ nu a trecut neobservat la nivel central. Într-o postare publică în care a comentat rezultatele de la Salonic, ministrul Educației, Mihai Dimian, a nuanțat succesul olimpicilor, atrăgând atenția asupra polarizării educației românești.
„Felicit acești tineri excepționali și pe profesorii care îi coordonează pentru un nou rezultat care ne așază pe primul loc în Europa la matematică. Totuși, trebuie să privim cu luciditate structura acestei performanțe”, a transmis ministrul Mihai Dimian.
Dincolo de analiza internă, rezultatul României trebuie plasat în contextul transformării BMO dintr-o competiție strict regională într-una de nivel global. Organizatorii au adus la start 24 de state: 11 state membre tradiționale din Balcani și 13 țări invitate, majoritatea cu bugete masive alocate educației STEM (Știință, Tehnologie, Inginerie și Matematică). Astfel, elevii români au concurat direct cu sisteme educaționale recunoscute pentru rigoarea matematică, precum Marea Britanie, Franța, Italia, Kazahstan, Uzbekistan sau Arabia Saudită, obținând punctaje superioare acestora.
Datele tehnice ale pregătirii lotului demonstrează că performanța internațională nu mai poate fi susținută exclusiv prin resursele liceelor. Ecosistemul care a generat aceste medalii este puternic racordat la mediul academic.
Delegația de la Salonic a fost coordonată direct de cadre universitare, liderul lotului fiind conf. univ. dr. Cătălin Gherghe (Facultatea de Matematică și Informatică a Universității din București), asistat de profesorul Ovidiu Sontea (Colegiul Național „Tudor Vianu”). Această structură centralizată de antrenament este principalul factor care asigură trecerea tinerilor de la matematica școlară la nivelul de complexitate cerut de competițiile globale, acționând însă, conform analizei statistice, doar asupra unui segment extrem de restrâns de elevi.
