Secretarul de stat în Ministerul Educației, Sorin Ion, a declarat că evaluatorilor care comit greșeli repetate în procesul de corectare al examenelor naționale li se interzice participarea la viitoarele sesiuni de examinare. Afirmațiile au fost făcute duminică, 12 iulie, în cadrul emisiunii InfoEdu, pe fondul publicării rezultatelor finale de la Bacalaureat 2026, unde statisticile indică mii de lucrări cu note modificate în urma contestațiilor.
Oficialul a explicat că Ministerul urmărește trasabilitatea notelor acordate de fiecare profesor, iar măsurile de excludere se aplică doar acolo unde sistemul digitalizat indică o practică recurentă, nu erori izolate.
„Am avut situații în care, identificând greșeli repetate și tipice, de exemplu, nu știu, un profesor evaluator care a pus constant note mai mari decât toate celelalte note (…). Atunci, da, am eliminat acei profesori care au greșit constant și unde s-a constatat că este un tipar”, a declarat Sorin Ion.
Acesta a nuanțat precizând că o eroare punctuală nu atrage automat eliminarea din comisiile de corectură: „Acolo unde ai 100 de lucrări corectate și ai greșit una, n-aș merge până la sancționare cu neparticiparea la examenele naționale”.
Până la 10 evaluatori pentru lucrările cu diferențe majore
În prezent, sistemul permite recorectarea multiplă a unei lucrări înainte de stabilirea notei finale, mai ales în cazurile în care există o discrepanță mare între primii doi profesori evaluatori.
„O lucrare poate fi corectată și de 10 ori până când ajunge la rezultat, în cel mai nefericit caz poate să aibă 10 evaluatori și atunci ne putem da seama din șirul ăla de 10 note și care iese din tipare, care este nejustificat”, a explicat secretarul de stat, adăugând că notele extreme se elimină de la sine prin intervenția celorlalți evaluatori.
Referitor la cazul extrem înregistrat la Evaluarea Națională, unde o lucrare la Matematică a avut o diferență de 2,2 puncte după contestație, Sorin Ion a precizat că este o situație izolată la nivel statistic. „Din 140.000 de lucrări e una. Nu știu cum a fost posibil și mi-e foarte greu să vă explic eu cum a fost posibil, pentru că nu pot să mă pun în locul acelui evaluator. Evident că eu pot vedea unde sunt diferențele de notare, dar asta necesită analize mult mai temeinice”, a subliniat oficialul.
Declarațiile vin în contextul în care datele centralizate de Ministerul Educației indică o rată ridicată de modificare a mediilor în urma recorectării, o problemă recurentă la nivelul sistemului de învățământ, deși procesul este realizat digitalizat și în baza unui barem unic.
Conform statisticilor oficiale pentru sesiunea curentă:
-
Au fost depuse în total 55.454 de contestații la nivel național.
-
Dintre acestea, în 21.227 de cazuri nota a fost modificată în plus sau în minus.
-
Un număr de 3.986 de lucrări au înregistrat modificări cuprinse între 1 și 1,5 puncte.
-
În 374 de cazuri, nota lucrării a fost modificată cu peste 1,5 puncte.
Dincolo de cifrele generale, au fost semnalate public cazuri specifice de evaluări modificate substanțial: nota unui elev la Limba română a crescut de la 6,30 la 9,75, o altă elevă a obținut nota 9,80 după o evaluare inițială de 7,50, în timp ce alți candidați au obținut media 10 abia în urma soluționării contestațiilor. Totodată, s-au înregistrat și situații în care punctajele au scăzut considerabil, cu până la 1,5 puncte la Istorie.
