Industria IT din Iași, dependentă în proporție de 90% de externalizarea serviciilor (outsourcing), se confruntă cu o nouă provocare tehnologică majoră odată cu lansarea „Solaris”. Dezvoltat de compania americană Runway, noul model de inteligență artificială este capabil să genereze interfețe grafice în timp real, eliminând complet necesitatea scrierii de cod tradițional. Experții din piață avertizează că, la maturitate, această tehnologie ar putea reduce drastic cererea pentru rolurile de execuție, vizând direct mii de locuri de muncă din regiunea Moldovei.
Sectorul tehnologic a devenit coloana vertebrală a economiei locale, angajații din domeniul IT&C reprezentând aproximativ 16% din totalul forței de muncă din zona metropolitană Iași. Mii de absolvenți ai Universității Tehnice „Gheorghe Asachi” (TUIASI) și ai Universității „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) sunt absorbiți anual de companiile de profil.
Cu toate acestea, modelul economic local prezintă o vulnerabilitate structurală, fiind bazat aproape exclusiv pe execuție pentru clienți externi. Datele din piață indică un impact imediat asupra acestui segment, industria locală traversând deja o perioadă de contracție în 2024 și 2025:
Companii majore prezente în Iași, precum Amazon, Cognizant sau Microsoft, au operat deja reduceri de personal și ajustări de portofoliu. Diviziile de testare manuală (QA) au fost printre primele afectate, companii precum UiPath închizând complet aceste departamente în favoarea soluțiilor automatizate. Multe firme locale de outsourcing au blocat recrutările pentru pozițiile de juniori (entry-level), pe fondul utilizării asistenților AI pentru generarea de cod de către echipele existente.
Cum funcționează „Solaris” și de ce elimină codul intermediar
Spre deosebire de instrumentele AI actuale care ajută programatorii să scrie linii de cod (HTML, CSS, JavaScript), Solaris funcționează ca un „Interface World Model”. Sistemul utilizează un model video avansat (Gen-4.5) care randează direct pixelii pe ecran.
Acțiunile utilizatorilor (click-uri, glisări) nu mai declanșează funcții programate manual, ci devin parametri de intrare („prompturi”) pe baza cărora inteligența artificială generează următorul cadru vizual. Practic, interfața devine un flux video interactiv generat în timp real, făcând munca tradițională de dezvoltare front-end redundantă pentru anumite tipuri de proiecte.
În ciuda demonstrațiilor tehnologice, companiile ieșene beneficiază de o fereastră de timp determinată de normele Uniunii Europene. Adoptarea comercială a interfețelor generate exclusiv de AI se lovește de reglementări stricte privind accesibilitatea.
Începând cu 28 iunie 2025, a devenit obligatorie Directiva (UE) 2019/882 (European Accessibility Act). Legea impune ca platformele digitale să respecte standardele WCAG 2.2 la nivel AA, permițând navigarea prin tastatură și utilizarea cititoarelor de ecran (screen readers) pentru persoanele cu deficiențe de vedere.
Întrucât interfețele generate de Solaris sunt compuse strict din pixeli și nu au un cod structural în spate (Document Object Model – DOM), acestea sunt tehnic inaccesibile. Companiile care ar livra astfel de produse pe piața europeană riscă amenzi de până la 100.000 de euro în Germania sau 300.000 de euro în Franța. Astfel, prezența echipelor umane rămâne esențială pentru asigurarea conformității legale.
Tranziția obligatorie: De la „vânzarea de ore” la dezvoltarea de produse
Pentru a contracara riscul automatizării sarcinilor de bază, analiștii recomandă o schimbare urgentă de strategie pentru firmele de IT din Iași.
Rolurile de execuție simplă (scriere de cod de bază) vor trebui înlocuite cu poziții de orchestrare a sistemelor, securitate cibernetică și auditare a soluțiilor generate de AI. Specialiștii atrag atenția că modelul de facturare la oră („body leasing”) își atinge limitele. Companiile ieșene sunt îndemnate să utilizeze tocmai aceste instrumente AI care scad costurile de producție pentru a-și dezvolta propria proprietate intelectuală. Integrarea în hub-uri regionale, precum Digital Innovation Zone (DIZ), și accesarea fondurilor europene pentru digitalizare reprezintă pârghii necesare pentru tranziția de la prestatori de servicii la inovatori tehnologici pe piața locală și europeană.
