Statele Unite, România și alte 12 state au semnat duminică, 12 iulie 2026, o declarație comună prin care reiterează necesitatea respectării dreptului internațional în Marea Chinei de Sud. Documentul, care respinge revendicările maritime extinse ale Chinei din regiune, marchează împlinirea a zece ani de la decizia pronunțată de Tribunalul de Arbitraj de la Haga în litigiul dintre Filipine și China. Declarația abordează, de asemenea, libertatea de navigație și incidentele maritime recente din zona vizată.
Poziția celor 14 state se fundamentează pe hotărârea pronunțată la 12 iulie 2016 de Curtea Permanentă de Arbitraj. La acea dată, instanța a soluționat o plângere formulată de Filipine, concluzionând că nu există un temei juridic în conformitate cu Convenția ONU asupra dreptului mării (UNCLOS) pentru revendicările maritime extinse ale Chinei, inclusiv cele bazate pe drepturi istorice (cunoscute și sub denumirea de „linia celor nouă puncte”).
În documentul semnat duminică, statele participante subliniază că hotărârea din 2016 reprezintă un reper major pentru soluționarea disputelor maritime. Declarația comună reafirmă principiul conform căruia decizia tribunalului este definitivă, obligatorie din punct de vedere juridic și irevocabilă pentru părțile implicate în procesul respectiv.
China a refuzat constant să recunoască jurisdicția tribunalului în acest caz, respingând verdictul imediat după pronunțare și menținându-și poziția potrivit căreia hotărârea este nulă. Beijingul continuă să își susțină suveranitatea asupra unei porțiuni semnificative din Marea Chinei de Sud.
Importanța libertății de navigație și a rutelor comerciale
Marea Chinei de Sud reprezintă una dintre cele mai circulate zone maritime la nivel global. Potrivit estimărilor economice internaționale, prin această regiune tranzitează anual mărfuri cu o valoare de peste 3 trilioane de dolari, reprezentând o rută esențială pentru comerțul internațional. Pe lângă importanța logistică, fundul marin al zonei este explorat pentru potențiale rezerve de hidrocarburi.
În acest context, țările semnatare au evidențiat importanța respectării libertății de navigație și de survol, precum și a altor utilizări legitime ale spațiului maritim. Principiul menținerii unui Indo-Pacific liber și deschis, guvernat de norme juridice internaționale, este invocat ca fiind esențial pentru stabilitatea economică globală.
Textul declarației abordează direct evoluțiile recente din regiune, exprimând opoziția semnatarilor față de măsurile unilaterale sau destabilizatoare. Documentul condamnă utilizarea forțelor de pază de coastă sau a altor tipuri de nave pentru a bloca sau hărțui activitățile desfășurate de alte state pe mare și în spațiul aerian.
În ultimii ani, zona a fost marcată de tensiuni repetate, în special între navele chineze și cele filipineze, care au implicat utilizarea tunurilor cu apă și manevre de blocare. Conform declarației comune, astfel de acțiuni pun în pericol siguranța personalului maritim și riscă să amplifice tensiunile regionale. Rezolvarea disputelor prin dialog și mecanisme juridice, în detrimentul acțiunilor coercitive, este cerința centrală formulată în document.
Semnatarii declarației din 12 iulie 2026
Alinierea celor 14 state la această declarație comună reflectă o poziție coordonată a mai multor actori internaționali cu privire la aplicarea UNCLOS. Lista statelor semnatare include:
-
Statele Unite ale Americii
-
Australia
-
Canada
-
Estonia
-
Germania
-
Italia
-
Japonia
-
Letonia
-
Lituania
-
Noua Zeelandă
-
Filipine
-
România
-
Slovenia
-
Regatul Unit
