Cetățenii ruși sunt așteptați la urne între 18 și 20 septembrie pentru a alege noua componență a Dumei de Stat (camera inferioară a parlamentului), precum și reprezentanți regionali, acesta fiind primul scrutin parlamentar organizat după declanșarea ofensivei din Ucraina. Procesul electoral se va desfășura inclusiv în cele patru regiuni ucrainene a căror anexare a fost revendicată de Moscova, iar în 33 de regiuni ale țării a fost implementat sistemul de vot electronic, procedură criticată de opoziție ca fiind susceptibilă de fraudare.
Pentru locurile din Duma de Stat (450 de mandate în total, jumătate alese pe liste de partid, jumătate în circumscripții uninominale) concurează formațiuni politice consacrate: Rusia Unită (partidul de guvernământ, care deține în prezent 321 de mandate), Partidul Comunist, Partidul Liberal Democrat, Rusia Dreaptă și Oamenii Noi. Analizele arată că platformele acestor partide sunt aliniate politicilor oficiale ale Kremlinului, potrivit experților consultați.
Partidul Iabloko, singura formațiune cu un discurs declarat anti-război, a fost exclus din cursa națională pe liste de partid, în urma unei decizii judecătorești care a invocat nereguli de finanțare și nerespectarea drepturilor de autor, acuzații respinse de reprezentanții partidului. Candidații Iabloko au primit însă permisiunea de a concura în circumscripții uninominale și la nivel regional.
Declinul competiției electorale
Evoluția sistemului politic rus indică o reducere semnificativă a numărului de partide înregistrate oficial, de la 75 în urmă cu un deceniu, la 17 în prezent. Totodată, numărul candidaților înregistrați pentru toate nivelurile de alegeri a scăzut cu aproximativ 20% comparativ cu 2022, conform datelor centralizate de proiectul Election Atlas.
Specialiștii în științe politice descriu sistemul actual drept un „sistem electoral autoritar”. Ora John Reuter, profesor la Universitatea Wisconsin-Milwaukee, subliniază că dezbaterile publice sunt strict limitate, fiind interzisă contestarea războiului sau a legitimității președintelui rus. La rândul său, Ekaterina Șulman, comentator politic, susține că modelarea componenței parlamentului de către autorități este o practică constantă încă din 2011, menită să asigure o majoritate constituțională pentru partidul de guvernământ și un proces legislativ controlat.
Excluderi de candidați și reacția publicului
Potrivit publicației Viorstka, cel puțin 36 de candidați ai opoziției au fost excluși din procesul electoral, majoritatea fiind membri Iabloko. Printre motivele invocate de autorități se numără asocierea cu figura opozantului defunct Aleksei Navalnîi (inclus pe lista „extremiștilor și teroriștilor”) sau distribuirea de materiale pe rețele sociale interzise în Rusia. Cazuri notabile de candidați descalificați îi includ pe politicianul comunist Nikolai Bondarenko și pe Boris Nadejdin, cunoscut pentru platforma sa anti-război.
Pe fondul acestor restricții, se remarcă un interes scăzut al publicului față de campania electorală. Un sondaj realizat de Levada Center în luna iunie indică faptul că 66% dintre respondenți nu cunoșteau data alegerilor, iar 28% au declarat că nu vor participa la vot, motivând fie lipsa de impact a votului lor, fie neîncrederea în corectitudinea scrutinului.
În ciuda previziunilor care indică o victorie clară a partidului Rusia Unită, cu estimări între 47% și 53% potrivit institutelor de sondare apropiate autorităților, opoziția propune diverse strategii de protest. Acestea variază de la anularea buletinelor de vot (varianta Iabloko) sau votul pentru orice alt partid (strategie susținută de susținătorii lui Navalnîi), până la prezentarea la urne la o anumită oră sau boicotarea totală a alegerilor, o opțiune susținută de Garry Kasparov.
