Președintele american Donald Trump este criticat de foști înalți oficiali din comunitatea de informații a Statelor Unite, care avertizează că acțiunile din noul său mandat slăbesc mecanismele democratice de control și indică un stil de guvernare cu accente autoritare, potrivit unei analize Financial Times. Aceștia susțin că demersurile președintelui de a-și consolida puterea executivă și de a marginaliza criticii transformă SUA într-un stat mai vulnerabil.
Revenit la Casa Albă cu promisiunea de a combate ceea ce el numește „statul profund”, Donald Trump a inițiat o serie de acțiuni menite să asigure loialitatea în aparatul de stat. Paul Kolbe, fost șef de stație al CIA cu experiență în fosta Uniune Sovietică și în Balcani, a declarat că tacticile actuale ale administrației reflectă strategii observate la liderii autocrați. „Toate aceste aspecte mi se par că se potrivesc perfect cu ceea ce vedem că se întâmplă în prezent în Statele Unite”, a precizat Kolbe.
În același context, Mark Zaid, avocat specializat pe probleme de securitate națională, consideră că procesul de consolidare a puterii executive va continua, avertizând că „toate barierele au fost îndepărtate” și că situația s-ar putea agrava.
Mobilizarea comunității de informații
Îngrijorările au condus la o creștere a numărului de membri în rândul organizației The Steady State, o rețea formată din peste 400 de foști oficiali din serviciile de informații și securitate națională, inclusiv Paul Kolbe și Mark Zaid. Grupul semnalează că erodarea instituțiilor și a limitărilor impuse puterii executive reprezintă un risc direct pentru democrația și economia americană. Totuși, fondatorul rețelei, Steven Cash, menționează că mulți membri, deși au experiență în zone de conflict, preferă să rămână anonimi din cauza temerilor privind posibile represalii.
Julia Curlee, fostă analistă CIA, a subliniat gravitatea situației, afirmând că instituții fundamentale au fost „slăbite și golite de conținut”. La rândul său, Gail Helt, fostă analistă specializată pe zona Asiei, a criticat dezvoltarea unui „cult al personalității” în jurul președintelui, menționând dorința acestuia de a-și imprima imaginea pe documente oficiale și monedă, o acțiune pe care a comparat-o cu regimurile totalitare.
Tensiunile s-au accentuat după ce președintele Trump a declarat recent că Beijingul ar fi intervenit în alegerile din 2020. Afirmația, bazată pe documente declasificate de actuala administrație, contrazice concluziile unui raport din 2021 al Consiliului Național de Informații. Foștii oficiali acuză că declasificarea informațiilor este folosită în scopuri politice, pentru a submina încrederea în procesul electoral.
Julia Curlee a afirmat că administrația folosește CIA pentru a promova mesaje care nu reflectă evaluările instituției. În replică, agenția a transmis că a colaborat cu Grupul de lucru pentru transparență guvernamentală al Casei Albe, asigurându-se că sursele și metodele sunt protejate în procesul de declasificare.
O altă sursă de controversă este revocarea autorizațiilor de securitate. Încă din prima zi a noului mandat, președintele a retras accesul pentru 50 de foști oficiali care au semnat, în 2020, o scrisoare referitoare la laptopul lui Hunter Biden, acuzându-i de implicare într-o operațiune de dezinformare. Măsura a fost extinsă ulterior și asupra altor critici ai administrației.
Reprezentanții președinției apără aceste decizii. Davis Ingle, purtător de cuvânt al Casei Albe, a declarat că mandatul președintelui este de a stopa utilizarea aparatului de stat împotriva cetățenilor și de a reda puterea poporului american. În mod similar, Liz Lyons, directoarea de relații publice a CIA, a respins criticile, afirmând că persoanele cărora le-au fost retrase autorizațiile nu mai constituie surse credibile din cauza acțiunilor lor anterioare.
