Acasă Internațional Rușii au retras peste 24 de miliarde de euro din bănci de...

Rușii au retras peste 24 de miliarde de euro din bănci de teama confiscărilor și a economiei de război

Cetățenii ruși au retras aproximativ 24,4 miliarde de euro din sistemul bancar național în primele șapte luni ale anului 2026, pe fondul temerilor tot mai mari privind o posibilă naționalizare a economiilor și impactul prelungit al războiului. Tendința masivă de a transforma depozitele în numerar a afectat majoritatea marilor instituții de credit din țară, fenomenul fiind accelerat și de atacurile ucrainene asupra infrastructurii critice rusești, potrivit informațiilor publicate de Euronews Italia și preluate de agenția Rador.

Datele centralizate de platforma financiară Banks.ru arată că apetitul pentru lichidități a început să crească vertiginos din luna martie, înregistrându-se ieșiri medii de aproximativ 3 miliarde de euro lunar. Din cele mai mari șapte bănci ale Rusiei, cinci se confruntă cu retrageri nete ale deponenților. Cel mai dur lovită a fost Gazprombank, care a pierdut 10,8% din volumul depozitelor (circa 3 miliarde de euro) în doar patru luni. Scăderi drastice s-au înregistrat și la Rosselkhozbank, cu un minus de 15% (2,7 miliarde de euro), dar și la cea mai mare instituție de credit privată, Alfa-Bank, de unde au fost retrași 1,8 miliarde de euro. De asemenea, Sovcombank și VTB au cumulat pierderi de peste 100 de miliarde de ruble.

Inclusiv gigantul de stat Sberbank a raportat ieșiri masive, clienții retrăgând peste 240 de miliarde de ruble în lunile iunie și iulie. Singura instituție care a făcut excepție de la această tendință a fost T-Bank, care a marcat o creștere a depozitelor în același interval.

Banca Centrală a Rusiei confirmă fenomenul goanei după lichidități. Potrivit instituției, doar în luna iulie 2026, volumul de numerar aflat în circulație a urcat cu 43,1% față de luna precedentă, o creștere record estimată la 6,5 miliarde de euro. Această preferință pentru protejarea fondurilor în afara sistemului bancar se manifestă și în mediul de afaceri. Conform datelor oficiale, marile companii au extras peste 9,4 miliarde de dolari din bănci în al doilea trimestru al anului.

Frica de intervenția statului și controlul asupra activelor

La baza acestui exod stă neîncrederea populației în siguranța propriilor active, într-o economie reorientată masiv spre susținerea efortului militar. Analiștii subliniază că teama confiscărilor este alimentată de acțiuni concrete ale statului rus. Conform publicației The Washington Post, procurorii de la Moscova vizează transferul a aproximativ 51,5 miliarde de dolari din active private sub control guvernamental până în anul 2025. Un exemplu recent este confiscarea, în luna iunie a acestui an, a unor bunuri de 7,6 miliarde de dolari ce aparțineau fondatorului gigantului agricol Rusagro, Vadim Moshkovich.

Aceste presiuni interne se adaugă mecanismelor de control aplicate deja capitalului străin, precum conturile de tip „C” impuse în 2022, ale căror reguli au fost din nou modificate la începutul lunii august 2026 printr-un decret semnat de Vladimir Putin.

Încetinirea creșterii economice

Spre deosebire de șocul inițial din 2022, care a fost gestionat temporar prin creșterea dobânzilor la 20%, actuala presiune pe sistemul bancar are loc în contextul unei deteriorări economice prelungite. Cifrele publicate de Ministerul Dezvoltării Economice arată că PIB-ul Rusiei a crescut cu doar 0,3% în prima jumătate a anului 2026 comparativ cu aceeași perioadă din anul anterior, după ce în primul trimestru înregistrase chiar o contracție de 0,2%.

Costurile uriașe ale conflictului provoacă fricțiuni inclusiv în aparatul de stat. Recent, economistul-șef al băncii de stat VEB, Andrei Klepach, a fost demis din funcție. În luna mai, acesta atrăgea atenția în mod public că Rusia nu are capacitatea de a câștiga pe termen lung o competiție economică și tehnologică, avertizând asupra poverii financiare generate de un război de uzură.

Deși experții consideră că statul deține încă instrumentele necesare pentru a preveni un colaps bancar imediat, creșterea masivă a cererii de numerar fizic rămâne un semnal major de alarmă, indicând faptul că încrederea populației și a companiilor în sistemul financiar guvernamental se erodează rapid.

Exit mobile version