Profesorul Shingo Suzuki a introdus oficial limba română în programa universitară a Tokyo University of Foreign Studies în 1996, instituție unde a coordonat cursuri de profil până la pensionare. Activitatea sa academică, întinsă pe mai bine de cinci decenii, include publicarea primului manual de studiu al limbii române din Japonia și traducerea poemului „Luceafărul” de Mihai Eminescu, proiect finalizat în 2025.
Traiectoria profesională a profesorului Suzuki a început în 1971, într-un context în care resursele educaționale privind spațiul românesc erau limitate în mediul academic japonez. Punctul de inflexiune în cariera sa a avut loc în 1996, odată cu oficializarea cursurilor de limba română la Tokyo University of Foreign Studies, universitate care rămâne, la nivelul anului 2026, singura instituție de stat din Japonia care oferă un program structurat de studiu pentru această disciplină.
Expertiza sa a fost validată în 2009 prin obținerea titlului de doctor în filologie la Universitatea din București. Din punct de vedere instituțional, prezența constantă a limbii române în programa universitară din Tokyo a fost susținută prin:
- 1971: Debutul studiului individual al limbii române.
- 1996: Inaugurarea catedrei de limba română la Tokyo University of Foreign Studies.
- 2025: Finalizarea traducerii integrale a poemului „Luceafărul” în limba japoneză.
Această continuitate a fost asigurată, conform declarațiilor sale, prin formarea unei generații de discipoli care, în prezent, preiau responsabilitățile pedagogice în cadrul universității menționate.
Provocări lingvistice în traducerea literaturii române
Traducerea unei opere fundamentale a literaturii române în limba japoneză a necesitat soluții tehnice specifice pentru adaptarea sistemelor de referință culturală. În analiza metodologică a traducerii poemului „Luceafărul”, Shingo Suzuki a punctat discrepanțele dintre bagajul cultural românesc – marcat de influențe biblice și mitologia greacă – și cel japonez, fundamentat pe filosofia budistă.
Pentru a asigura fidelitatea interpretării, profesorul a optat pentru echivalări conceptuale. În traducerea celebrei sintagme „trăind în cercul vostru strâmt”, Suzuki a utilizat un termen japonez care trimite la conceptul de „transmigrație a sufletului”, o noțiune familiară cititorului nipon. Această decizie a fost însoțită de note explicative, oferind cititorului acces la mecanismele de traducere utilizate.
Activitatea profesorului Suzuki a depășit sfera strictă a universității din Tokyo, implicând o colaborare constantă cu mediul academic ieșean. În 2025, acesta a primit titlul de cetățean de onoare al municipiului Iași, recunoaștere oferită pentru eforturile de promovare a limbii și culturii române în Asia.
În prezent, Shingo Suzuki deține funcția de director onorific al Centrului Cultural Japonez din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Această implicare confirmă o strategie de parteneriat pe termen lung, care vizează atât cercetarea lingvistică, cât și facilitarea schimburilor culturale între cele două state.
