Proiectul de extindere a plajelor românești de la Marea Neagră, o investiție de aproximativ un miliard de euro finanțată majoritar din fonduri europene, generează controverse majore, relevă o investigație publicată de De Fapt. Potrivit analizei, intervențiile realizate de Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) au transformat profilul litoralului, determinând apariția unor riscuri pentru turiști și afectând ecosistemul marin, în timp ce eficiența lucrărilor împotriva eroziunii este contestată de studii recente.
Utilizarea unui nisip grosier extras din larg a modificat radical relieful subacvatic. În loc de intrarea treptată în apă, noua configurație prezintă o pantă abruptă la o distanță mică de mal. Gabriel Culea, coordonatorul salvamarilor din Constanța, a explicat că adâncimea apei atinge 1,5 metri la doar 10-15 metri de țărm, comparativ cu 100 de metri în trecut, ceea ce îngreunează situația înotătorilor neexperimentați.
În plus, un studiu științific (RO-RIP) arată că noile diguri transversale favorizează apariția unor curenți marini puternici. Conform modelărilor, valurile sunt deviate, generând curenți care pot atinge viteze medii de 0,6 metri pe secundă în anumite zone. De asemenea, profesorul Alfred Vespremeanu-Stroe de la Facultatea de Geografie a Universității București avertizează că designul unor sectoare, cu diguri paralele, blochează circulația naturală a apei. Aceste „golfuri omega” pot duce la acumularea de agenți patogeni, precum E. coli, ridicând probleme de sănătate publică.
Impactul asupra biodiversității
Lucrările au afectat și ecosistemul marin. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” a confirmat că zonele cu vegetație de mică adâncime vor fi acoperite cu nisip. Biologul Adrian Teacă, de la Institutul GeoEcoMar, a semnalat dispariția faunei asociate fundului stâncos, inclusiv a midiilor și a algelor. Deși existau planuri de relocare a plantelor și a unor specii de bivalve indicatoare ale calității apei de la Eforie, succesul acestor acțiuni rămâne incert.
Un studiu recent din Geocarto International, care a analizat evoluția țărmului pe o perioadă de 40 de ani, arată că anumite sectoare au devenit mai instabile după înnisipare. De exemplu, în zona Mamaia Sud (A2), dacă anterior 92% din țărm era stabil, după lucrări, 65,2% din transecte au înregistrat eroziune. Similar, la Tomis Centru (A5), tendința de acumulare a fost complet înlocuită de o retragere medie de 0,83 metri pe an.
Profesorul Vespremeanu-Stroe a declarat pentru aceeași pubicație că recomandările experților de a interveni doar pe sectoarele cu eroziune severă (sub 20% din coastă) au fost ignorate. Compania Romair Consulting a argumentat că alegerea nisipului grosier a fost dictată de costurile mai mici comparativ cu nisipul fin de Dunăre. Majoritatea contractelor au fost adjudecate de firme internaționale de inginerie marină, precum compania olandeză Van Oord.
Apele Române consideră proiectul un succes pe termen lung, susținând că a creat peste 60 de hectare de plajă nouă și protejează infrastructura. Instituția menționează că obiectivele de mediu sunt prioritare, recunoscând nemulțumirile turiștilor legate de calitatea nisipului.
Garda de Mediu a declinat competența verificării lucrărilor, iar un control din 2021 al Ministerului Mediului, care semnala nereguli, a fost clasat de DNA și DLAF fără a se confirma fapte de natură penală.
