Un incident violent petrecut recent în județul Cluj, unde o ambulanță a fost atacată în urma unei informații false distribuite online, a readus în atenția clasei politice necesitatea reglementării rețelelor de socializare. Potrivit unei analize publicate de Hotnews, reprezentanții principalelor partide parlamentare au viziuni profund divergente asupra modului în care statul ar trebui să intervină: soluțiile propuse variază de la interzicerea anumitor platforme și adoptarea urgentă a unor filtre algoritmice, până la respingerea oricărei noi legislații din teama unor abuzuri asupra libertății de exprimare.
Discuțiile gravitează în jurul unui proiect legislativ depus în anul 2025 de Radu Miruță, deputat USR și ministru interimar al Apărării. Inițiativa propune obligarea marilor platforme online de a utiliza inteligența artificială pentru a limita conținutul manipulator, ilegal sau care instigă la ură pe teme de interes național. Deși a trecut tacit de Senat și se află în prezent pe masa deputaților, documentul a primit avize negative din partea mai multor instituții, inclusiv CNA, ANCOM, Consiliul Economic și Social și Consiliul Legislativ.
Între măsuri radicale și necesitatea unor mecanisme transparente
Cea mai tranșantă poziție vine din partea deputatului PNL Alexandru Muraru, care se declară direct în favoarea interzicerii platformei TikTok. Liberalul argumentează că deficitul de gândire critică din societate generează victime reale și susține că statul trebuie să ia măsuri ferme.
„Acest grad înalt de analfabetism face victime și nu poate fi combătut cu educație suplimentară pentru rețele de socializare dacă gândirea critică este astăzi aproape inexistentă. Mă întreb și eu câte dovezi concrete îi mai trebuie unui stat ca să recunoască că are în față un mecanism cu efecte fizice aproape verificabile asupra siguranței cetățenilor”, a declarat Alexandru Muraru pentru Hotnews, subliniind că, în opinia sa, dezbaterea ar trebui să înceapă cu interzicerea accesului minorilor la rețelele sociale. Totuși, el precizează că o eventuală lege nu trebuie să intre în conflict cu regulamentul european Digital Services Act și trebuie să fie aplicabilă în practică.
Din partea USR, deputata Oana Murariu apără proiectul inițiat de colegul său, argumentând că mecanismele actuale de raportare a conținutului fals sunt ineficiente din cauza duratei mari de procesare. Ea respinge ideea interzicerii platformelor, pledând în schimb pentru „mecanisme transparente, clare și în care oamenii să aibă încredere”.
Murariu a criticat intenția social-democraților de a scrie un nou proiect legislativ de la zero. „Asta ar fi în fapt o îngropare a oricărei reglementări pentru încă cel puțin 1-2 ani. Cine va răspunde dacă până atunci se întâmplă o tragedie?”, a subliniat deputata USR. Referitor la temerile privind îngrădirea libertății de exprimare, ea a reamintit că legea fundamentală, Constituția, interzice deja defăimarea, incitarea la ură și la violență publică, stabilind clar că răspunderea civilă aparține autorului informației.
Scepticism privind aplicabilitatea legii și educația ca soluție
Reprezentanții PSD și UDMR ridică problema implementării practice a unor astfel de legi, avertizând asupra riscului unor acte normative ineficiente. Deputatul PSD Mihai Ghigiu atrage atenția că în Parlament există deja șapte proiecte pe această temă depuse de întreg spectrul politic, dar care, în opinia sa, sunt inaplicabile deoarece nu definesc termeni cheie precum „conținut malițios” și nu stabilesc clar cine decide falsitatea unei informații.
„Dacă scopul e doar să facem o poză, să spunem că am rezolvat o situație, ok, putem face asta. Un proiect poate trece relativ ușor de Cameră. Dar cuvântul de bază ar trebui să fie «implementabil». Există această tendință de a veni repede cu o lege pentru a răspunde unei situații care e pe agenda publică”, a declarat Ghigiu, adăugând că soluția pe termen lung este educația privind verificarea surselor de informare.
O viziune similară, marcată de scepticism, este împărtășită și de liderul deputaților UDMR, Csoma Botond. Deși susține necesitatea unei reglementări pe termen scurt, având în vedere că efectele educației se văd abia după decenii, acesta se îndoiește de capacitatea instituțiilor românești, precum CNA, de a monitoriza și aplica legea giganților din tehnologie.
Deputatul UDMR a oferit ca exemplu dezbaterile din Franța privind interzicerea accesului minorilor sub 15 ani pe rețelele sociale, unde experții au demonstrat cât de ușor este pentru un copil să își creeze un profil fals declarând o altă vârstă. „Mă întreb dacă, în acest moment, capacitatea statul român să impună aceste legi adoptate în Parlament marilor operatori din online? E foarte greu să le pui în aplicare. Din păcate, eu sunt sceptic”, a concluzionat Csoma Botond.
Cea mai puternică opoziție față de reglementarea conținutului online vine din partea AUR. Liderul senatorilor formațiunii, Petrișor Peiu, consideră că România nu are nevoie de nicio lege specială care să riște impunerea unor forme de cenzură.
Potrivit acestuia, persoanele care încalcă legea prin postările lor pot fi sancționate strict pe baza cadrului legal deja existent. „Pericolul de abuz este mai mare decât eventualul câștig al unei dezinformări”, a afirmat Peiu, minimizând amploarea fenomenului și susținând că incidentele generate de mediul online, precum cel din județul Cluj, „sunt destul de izolate”. Senatorul a încheiat precizând că, principial, se opune oricărei limitări a libertății de expresie.
