Un raport recent elaborat de Serviciul de Cercetare al Congresului SUA (CRS) indică România printre statele europene cele mai expuse operațiunilor de război hibrid orchestrate de Federația Rusă. Documentul, prezentat legislativului american pe 11 august, evidențiază o escaladare a tacticilor Moscovei după anul 2022, detaliind acțiuni care variază de la bruierea sistemelor GPS în Marea Neagră și pătrunderi neautorizate ale dronelor, până la atacuri cibernetice și tentative de sabotaj pe teritoriul național.
Conform analizei experților americani, Rusia și-a intensificat operațiunile asimetrice împotriva a șase state aliate riverane Mării Negre și Mării Baltice (România, Bulgaria, Polonia, Lituania, Letonia și Estonia). Oficialii occidentali citați în document explică această ofensivă prin dorința Moscovei de a fisura unitatea europeană și de a diminua sprijinul logistic oferit Ucrainei. De asemenea, raportul notează că serviciile secrete rusești au fost forțate să recurgă la metode mult mai agresive și riscante, ca răspuns la valul de expulzări ale ofițerilor săi sub acoperire și la sancțiunile economice impuse de blocul comunitar. În cazul specific al României și Bulgariei, autorii subliniază că aceste tactici hibride pun în pericol nu doar stabilitatea internă și securitatea națională, ci și infrastructura critică sau exploatările energetice offshore.
Marea Neagră și spațiul aerian, zone de incidență ridicată
O componentă majoră a presiunii hibride o reprezintă perturbarea navigației și a siguranței aeriene. Documentul face referire la creșterea semnificativă a incidentelor de bruiaj GPS în regiunea Mării Negre. În acest sens, este amintită o declarație din 2023 a fostului șef al Statului Major al Apărării, care confirma că semnalul de navigație în apele teritoriale românești era bruiat „activ și constant” de către forțele ruse.
În plus, proximitatea față de teatrul de operațiuni din Ucraina a atras zeci de violări ale spațiului aerian național. Potrivit datelor Ministerului Apărării invocate în raport, din 2022 și până în prezent s-au înregistrat 29 de incursiuni neautorizate ale dronelor rusești pe teritoriul României, în contextul a peste 100 de atacuri asupra porturilor ucrainene de la Dunăre. Analiza CRS menționează punctual incidentul grav din mai 2026, când o dronă de tip GERAN-2 a lovit un imobil rezidențial din Galați, rănind două persoane. Evenimentul a fost urmat de o campanie coordonată pe rețelele sociale, al cărei scop, potrivit unui ONG românesc citat de americani, a fost generarea de panică și subminarea încrederii în comunicările oficiale. Tensiunile au culminat în iulie 2026, când aviația română a doborât mai multe drone rusești pe parcursul a trei zile, incident soldat cu convocarea ambasadorului rus și expulzarea unui diplomat de la București.
Tentative de sabotaj fizic și atacuri cibernetice
Raportul american detaliază și eforturile Moscovei de a lovi infrastructura critică prin acțiuni directe sau în spațiul virtual. România și Bulgaria au fost supuse unor valuri de atacuri de tip DDoS, atribuite de specialiști grupărilor de hackeri pro-ruși, care au vizat instituții guvernamentale, infrastructură esențială și sisteme electorale.
Pe plan operațional fizic, documentul amintește o intervenție a serviciilor de informații românești din anul 2025, prin care a fost destructurată o tentativă de sabotaj la adresa infrastructurii critice. Suspectul principal a fost identificat ca făcând parte dintr-o rețea europeană de sabotori, coordonată de agenți ruși. O altă speță instrumentată în prezent de procurori, notată în raport, implică doi cetățeni ucraineni suspectați că ar fi fost racolați de spionajul rus pentru a ataca sediul din București al companiei de curierat Nova Post, acțiune care ar fi fost legată de un plan mai larg ce viza și obiective din Polonia.
Campanii de influență și interferențe politice
Nu în ultimul rând, România este considerată un teren predilect pentru războiul informațional. Citând un studiu de specialitate din 2024, documentul Congresului SUA arată că Rusia desfășoară campanii menite să inducă anxietate în societate, să erodeze încrederea în instituțiile euro-atlantice și să fractureze solidaritatea cu Ucraina. Pe fondul contextului electoral, autoritățile române au reclamat tentative de ingerință rusească materializate prin manipulare online și dezinformare.
Situația nu este singulară în regiune; raportul menționează că și Bulgaria s-a confruntat cu vulnerabilități majore similare înaintea alegerilor parlamentare din aprilie 2026, apelând la sprijinul Uniunii Europene pentru a contracara manipularea mediului informațional.
