Săptămâna aceasta a fost marcată Ziua Internațională Zero Deșeuri, context în care instituțiile europene au publicat noile rapoarte privind managementul deșeurilor la nivel continental. În timp ce șapte state membre ale Uniunii Europene au atins deja țintele stabilite pentru anul 2030 (reciclarea a cel puțin 70% din deșeurile de ambalaje), România și Bulgaria înregistrează cele mai scăzute rate din Uniune. Din cauza infrastructurii incomplete și a ratei ridicate de depozitare la groapa de gunoi, România întâmpină dificultăți în tranziția către o economie circulară.
La nivelul Uniunii Europene, fiecare cetățean generează, în medie, 517 kilograme de deșeuri anual. Dintre acestea, 177,8 kilograme reprezintă exclusiv deșeuri de ambalaje (inclusiv aproximativ 35 de kilograme de plastic), conform datelor Eurostat pe 2023. În România, volumul de deșeuri menajere generat este sub media europeană, la aproximativ 303 kilograme per locuitor anual. Cu toate acestea, problema principală o constituie trasabilitatea și tratarea acestor deșeuri. Datele Gărzii Naționale de Mediu și ale forurilor europene indică următoarea situație:
- Rata generală de reciclare: România reciclează 12,4% din deșeurile municipale, cel mai scăzut nivel din Uniunea Europeană, unde media se situează la aproape 50%.
- Depozitarea la groapă: 74% din deșeurile colectate ajung la groapa de gunoi. Obiectivul obligatoriu impus de UE pentru anul 2035 prevede o cotă maximă de depozitare de 10%.
- Deșeurile de ambalaje: Conform datelor aferente anului 2022, rata de reciclare a ambalajelor este de 37,3%, iar în cazul plasticului specific, de 32,4%.
O măsură recentă cu un impact măsurabil în sistem a fost implementarea Sistemului de Garanție-Returnare (SGR), care stimulează financiar colectarea recipientelor de băuturi (PET, sticlă, metal). În afara acestui sistem, legislația națională obligă administrațiile locale să asigure colectarea separată pe cinci fracții (hârtie, metal, plastic, sticlă, bio-deșeuri și textile). Cu toate acestea, la nivel național, dezvoltarea centrelor de management integrat și a rețelelor de colectare urbană rămâne inegală.
Modelul Sloveniei: Taxarea proporțională și infrastructura de colectare
Slovenia este singurul stat din regiunea Balcanilor care a reușit să se alinieze statelor vestice, depășind pragul de 70% reciclare a ambalajelor, alături de țări precum Belgia, Olanda sau Italia.
Statisticile arată o rată generală de reciclare de 59,8% și un procent de 73,6% în cazul deșeurilor de ambalaje. Acest randament este susținut de două politici administrative de bază:
- Colectarea „din ușă în ușă”: Municipalitățile din Slovenia au extins rețelele de preluare a deșeurilor pre-sortate direct de la poarta gospodăriilor, reducând abandonul deșeurilor reciclabile.
- Principiul „Plătești cât arunci” (Pay-As-You-Throw – PAYT): Conform acestui model, taxa de salubritate percepută de la populație variază strict în funcție de cantitatea de deșeuri mixte (reziduale) generată. Cetățenii care sortează corect materialele reciclabile plătesc facturi reduse. În plus, companiile municipale aplică sancțiuni sistematic pentru depozitarea neconformă.
Sistemul PAYT este aplicat și de Croația, unde rata generală de reciclare a ajuns la 36%, susținută de amenzi ce variază între 100 și 1.300 de euro pentru nerespectarea regulilor de separare a fracțiilor, precum și de Republica Cipru.
Situația în regiune: Între politici de mediu și dificultăți de implementare
Restul țărilor din Europa de Sud-Est, membre sau non-membre UE, prezintă un tablou mixt în gestionarea resurselor:
- Bulgaria: Înregistrează o rată generală de reciclare sub 20% (16,7% în 2023). Cu toate acestea, pe segmentul deșeurilor de ambalaje, statisticile indică o rată de reciclare de 58,3%, superioară celei din România.
- Grecia: Rata generală de reciclare se situează la 17,4%, iar aproximativ 80% din deșeuri sunt depozitate la groapă. Recent, administrația elenă a anunțat extinderea programelor de colectare a deșeurilor biodegradabile și introducerea unui sistem național de garanție-returnare, vizând instalarea a 4.200 de automate.
- Turcia: Prin intermediul unui program național lansat în 2017, Turcia a raportat o creștere a ratei de reciclare până la 37,5% în 2025. Printre politicile implementate se numără renunțarea la gratuitatea pungilor de plastic și instalarea unei rețele proprii de returnare a ambalajelor.
- Serbia: Țara se confruntă cu un deficit de infrastructură, reciclând 15,2% din deșeuri și gestionând un număr ridicat de depozite neconforme (estimate de ONG-uri la peste 3.500). Modificările legislative intrate în vigoare la începutul acestui an au generat temporar blocaje în finanțarea industriei locale de reciclare.
Impactul direct asupra bugetelor locale
Performanța scăzută a României în domeniul managementului deșeurilor are implicații financiare directe. Neatingerea țintelor de deviere de la groapa de gunoi și de reciclare atrage după sine penalități aplicate de Fondul pentru Mediu, precum și riscul activării procedurilor de infringement din partea Comisiei Europene.
La nivel local, în absența unui volum suficient de materiale reciclabile (care ar genera venituri pentru operatorii de salubritate prin vânzarea pe piața secundară), costurile de operare și penalitățile plătite pentru depozitarea excesivă sunt transferate treptat în tariful final. Astfel, sub-performanța administrativă și lipsa implementării unor măsuri coercitive sau de stimulare, precum sistemul PAYT, duc la creșterea constantă a taxelor de salubritate achitate de cetățeni și de mediul de afaceri.
