Uniunile Scriitorilor din cele două state, alături de o inițiativă legislativă a academiilor naționale, solicită transformarea acestui obiectiv într-o prioritate transpartinică. Aceste demersuri ale mediului cultural și academic din București și Chișinău apar în contextul unor declarații referitoare la acest subiect, formulate la nivel prezidențial în ambele state.
Subiectul unirii, abordat anterior predominant în perioade electorale sau în contexte cultural-istorice, capătă o nouă formulare în comunicatul semnat de Varujan Vosganian (președintele Uniunii Scriitorilor din România) și Teo Chiriac (președintele Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova).
Documentul propune depășirea discursului axat exclusiv pe identitatea comună și solicită elaborarea unui plan asumat instituțional: „Considerăm că a venit timpul să se treacă de la declaraţii de intenţii la fapte concrete, şi anume la elaborarea unui scenariu realist, bine întemeiat, din punct de vedere politic, legislativ, financiar, economic, educaţional, cultural etc., al obiectivului de Unire a Republicii Moldova cu România”.
Concret, se cere formarea unui grup mixt de experți de la București și Chișinău care să analizeze și să fundamenteze integrarea pe mai multe paliere tehnice:
- Armonizarea legislativă și politică: Crearea unui cadru constituțional și instituțional comun.
- Fuziunea economică și financiară: Evaluarea costurilor de integrare, uniformizarea fiscalității și a sistemului monetar.
- Reforma educațională: Alinierea curriculei școlare și a sistemului universitar.
- Strategia de politică externă: Promovarea și argumentarea acestui proiect de țară în fața partenerilor internaționali și a instituțiilor europene.
Declarațiile liderilor de stat și contextul european
Demersurile instituțiilor culturale coincid temporal cu opinii exprimate recent la nivel prezidențial. Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a menționat într-un interviu acordat publicației Le Monde că o eventuală unire ar reprezenta o soluție pentru integrarea rapidă a teritoriului actual al Republicii Moldova în Uniunea Europeană. Mai mult, comunicatul scriitorilor reamintește asistenței publice că liderul de la Chișinău „a declarat în repetate rânduri că ar vota pentru reunirea cu România. Totodată, a reamintit că deţine şi cetăţenia română”. Decizia finală aparține exclusiv cetățenilor moldoveni, care trebuie să își exprime o voință majoritară în acest sens.
De cealaltă parte, președintele României, Nicușor Dan, a precizat că poziția statului român a rămas neschimbată față de votul unanim acordat Declarației Parlamentului din 2018. Conform acesteia, România este pregătită pentru reunificare, liderul de la Cotroceni afirmând explicit capacitatea de preluare a inițiativei: „Dacă va exista majoritate pentru acest proiect, noi suntem gata”.
Extinderea instituțională a Academiei Române la Chișinău
La nivel academic, propunerile de integrare s-au concretizat printr-o inițiativă legislativă aflată deja în circuitul parlamentar. Academia Română și Academia de Științe a Moldovei au solicitat Parlamentului de la București adoptarea proiectului de lege L72/2026. Acest document prevede modificarea legii de organizare a forului român (Legea nr. 752/2001) pentru a permite înființarea oficială a unei Filiale a Academiei Române la Chișinău.
Argumentele prezentate în apelul comun al celor două instituții științifice se bazează pe ideea că o reîntregire la nivel științific și cultural este fundamentul obligatoriu al oricărei posibile unități politice viitoare. Documentul oficial subliniază: „În plan simbolic, crearea Filialei Academiei Române la Chişinău reprezintă un pas sigur spre reîntregirea spirituală a Academiei Române, reafirmând legătura organică dintre românii de pe ambele maluri ale Prutului. Este o verigă de legătură instituţională, care pregăteşte temelia unei unităţi durabile, construite prin educaţie, ştiinţă şi cultură”. De asemenea, semnatarii adaugă că o astfel de modificare legislativă nu este un simplu act administrativ, ci „unul de responsabilitate istorică şi un semnal de încredere în viitorul comun al românilor în cadrul Uniunii Europene”.
