Deputatul PNL Alexandru Muraru a lansat o replică la adresa Ambasadei Republicii Populare Chineze în România, în urma unei poziții oficiale exprimate de reprezentanța diplomatică de la București cu privire la recenta sa vizită în Taiwan. Parlamentarul român acuză tentativa de imixtiune în activitatea legislativă și reamintește episoadele de spionaj cibernetic care l-au vizat în trecut.
Tensiunile diplomatice dintre reprezentanții statului român și misiunea diplomatică a Beijingului au escaladat după ce Ambasada Chinei a publicat o reacție critică referitoare la delegația parlamentară care a vizitat recent Taiwanul. În replică, deputatul liberal Alexandru Muraru a subliniat caracterul independent al mandatului parlamentar într-un stat democratic și a respins ferm orice formă de cenzură sau presiune externă.
În declarația sa publică, Alexandru Muraru a evidențiat diferențele fundamentale de funcționare dintre sistemul politic românesc și cel chinez, punctând că parlamentarii din statele democratice nu își coordonează deplasările sau întâlnirile externe cu reprezentanții altor guverne.
„Într-o democrație, parlamentarii nu cer aprobarea unei puteri străine pentru a se întâlni cu cine consideră necesar și pentru a vizita locurile pe care le consideră relevante pentru activitatea lor publică. Aleșii poporului răspund în fața cetățenilor care i-au trimis în Parlament, nu în fața ambasadelor unor state autoritare”, a declarat Alexandru Muraru.
Acesta a adăugat că libertatea de mișcare și de exprimare constituie piloni inalienabili ai societății românești:
„În România, parlamentarii nu trăiesc sub cenzură și nu sunt obligați să urmeze linia ideologică a unui partid-stat. Libertatea de exprimare, libertatea de asociere și libertatea de circulație nu sunt privilegii acordate de guvern, ci drepturi fundamentale.”
Reacție la aluziile teritoriale și dosarul drepturilor omului
Deputatul a comentat și declarațiile purtătorului de cuvânt al Ambasadei Chinei, care ar fi făcut referiri indirecte la situația geopolitică a Transilvaniei în contextul disputei privind statutul Taiwanului. Muraru a respins această paralelă diplomatică, catalogând-o drept nerealistă:
„România nu are dispute de graniță cu statele vecine, spre deosebire de China, care creează avanposturi artificiale ca să revendice teritorii şi seamănă diviziune şi haos în vecinătatea ei.”
Disputa declarativă survine în perioada în care comunitatea internațională marchează 37 de ani de la evenimentele din Piața Tiananmen din 1989. În acest context, Muraru a făcut referire la declarația Secretarului de Stat al SUA, Marco Rubio, pe care o consideră definitorie pentru contrastul dintre statele libere și cele cu regimuri autoritare:
„Pe 4 iunie, lumea marchează 37 de ani de când Partidul Comunist Chinez a ordonat trupelor sale să atace mii de demonstranți pașnici în și în jurul Pieței Tiananmen. Studenți chinezi, muncitori și alți civili care și-au pierdut viața se adunaseră pentru a-și exercita drepturile naturale și pentru a cere reforme democratice […]. Nicio cantitate de cenzură nu poate șterge trecutul.”
Deputatul român a invocat, de asemenea, memoria colectivă a dictaturii comuniste din România pentru a explica respingerea discursului ideologic de la Beijing:
„Ambasada Chinei ar trebui să înțeleagă și un alt lucru. România a cunoscut comunismul. A cunoscut teroarea, cenzura, izolarea internațională, sărăcia și falimentul economic produse de dictatură. Tocmai de aceea românii au ales în 1989 libertatea, pluralismul și apartenența la lumea democratică.”
Acuzații de spionaj cibernetic guvernamental
Pe lângă argumentele politice și istorice, Alexandru Muraru a adus în discuție un incident de securitate din anul 2024, când el și alți doi parlamentari români au fost vizați direct de acțiuni ostile în spațiul virtual. Conform datelor furnizate de agențiile de securitate din statele occidentale, aceștia au fost țintele unei operațiuni de spionaj cibernetic atribuită unei grupări de hackeri susținută de autoritățile guvernamentale chineze.
„În 2024 am fost, alături de alți doi parlamentari români, ținta unei operațiuni de spionaj cibernetic atribuite unui grup de hackeri susținut de guvernul chinez, potrivit informațiilor făcute publice de autoritățile occidentale. Nu este prima dată când reprezentanți ai statului chinez încearcă să intimideze sau să monitorizeze voci critice din parlamentele democratice”, a indicat deputatul.
