Deputatul ieșean Alexandru Muraru a anunțat oficial că Partidul Național Liberal exclude varianta votării unui cabinet condus de liderul PMP, Eugen Tomac, în contextul negocierilor pentru rezolvarea crizei de la București. Într-o luare de poziție publică, președintele PNL Iași argumentează decizia partidului prin lipsa de legitimitate democratică a unei astfel de formule și prin suspiciunea că noul executiv ar urma să fie controlat din umbră de Partidul Social Democrat.
Analiza liderului liberal pornește de la principiile de funcționare ale democrației reprezentative. Potrivit lui Alexandru Muraru, delegarea puterii executive trebuie să reflecte strict ponderea partidelor validate de cetățeni la urne, iar abaterile de la această regulă generează instabilitate.
„Nu văd cum PNL poate susține un Guvern Tomac, care nu are nicio logică în aceste momente și care ignoră complet votul politic dat Parlamentului. România are nevoie de un executiv politic, legitim și asumat, nu de formule de tip tehnocrat care ocolesc responsabilitatea democratică”, a declarat Alexandru Muraru.
Parlamentarul ieșean subliniază că guvernele tehnocrate rămân soluții strict excepționale, deoarece lipsa legitimității electorale proprii face imposibilă tragerea lor la răspundere politică în mod direct de către alegători.
Suspiciunile PNL privind influența PSD din culise
Un al doilea argument major invocat pentru respingerea noului cabinet vizează modul în care acesta ar fi fost negociat. Reprezentanții PNL suspectează că formula propusă nu garantează o independență reală a actului de guvernare, ci reprezintă un mecanism prin care social-democrații ar păstra controlul deciziilor guvernamentale, fără a deconta electoral eventualele eșecuri.
„PNL nu poate susține un guvern care apare după prăbușirea fostei formule executive provocată chiar de PSD și care, potrivit informațiilor publice, este construit tot sub controlul PSD”, a precizat președintele PNL Iași.
Muraru a detaliat mecanismul prin care o astfel de construcție vulnerabilizează administrația centrală, avertizând că responsabilitatea politică ar deveni imposibil de stabilit: „În configurația discutată public, nu vorbim despre o independență reală, ci despre un executiv cu influențe politice directe în formarea sa. În aceste condiții, dispare tocmai argumentul de neutralitate și se creează o zonă de responsabilitate neclară, în afara asumării politice explicite”.
Evaluând parcursul lui Eugen Tomac, Alexandru Muraru a enumerat deficiențele pe care le consideră incompatibile cu preluarea Palatului Victoria> „Eugen Tomac nu a condus niciodată un ministru, nu a gestionat un complex de aparat administrativ și nu a avut responsabilitatea implementării unor politici publice la nivel național. Nu există în activitățile sale profesionale experiența executivă care să justifice preluarea celor mai importante funcții din Guvern”, a concluzionat Alexandru Muraru, reiterând că România are nevoie de un premier cu anvergură politică reală, capabil să asigure stabilitatea statului.
