O analiză a plăților efectuate prin Programul Național de Investiții „Anghel Saligny” arată o realitate surprinzătoare: regiunea Moldovei, istoric subfinanțată, a monopolizat topul național al decontărilor. Ministerul Dezvoltării, condus de Cseke Attila (UDMR), a direcționat cele mai mari sume către administrațiile din estul țării, indiferent de culoarea lor politică, arată co analiză la primele șase luni ale guvernării conduse de Ilie Bolojan (1 iulie 2025 – 31 decembrie 2025).
Acest articol analizează traseul banilor, ecuațiile politice din spatele cifrelor și impactul specific asupra județului Iași, care a atras a doua cea mai mare sumă din regiune în acest interval.
De ce se mută polul investițiilor spre Est?
Tradițional, programele de dezvoltare locală au fost adesea instrumente de recompensare a baronilor locali din sudul și vestul țării. Sub noul executiv, cifrele indică o încercare de a echilibra balanța, deși influența politică rămâne un factor determinant.
Topul primelor cinci județe la nivel național, ca volum al plăților decontate în a doua jumătate a anului 2025 pentru drumuri, apă și canalizare, este format exclusiv din județe moldovenești. Dincolo de necesitatea evidentă de modernizare a regiunii, alocările reflectă și noile centre de putere din PSD și PNL.
Topul decontărilor (iulie – decembrie 2025) și contextul politic
- 1. Neamț (288 milioane lei): Liderul absolut al finanțărilor. Din punct de vedere politic, județul traversează perioada post-Ionel Arsene. PSD este condus acum de Daniel Harpa, proaspăt șef de CJ, în timp ce pe flancul PNL, Laurențiu Leoreanu (primarul Romanului) s-a impus ca unul dintre liberalii disciplinați și apropiați de nucleul premierului Bolojan.
- 2. Iași (266 milioane lei): Al doilea cel mai mare beneficiar. Vom analiza situația specifică a Iașului în secțiunea următoare.
- 3. Suceava (226 milioane lei): Județul a trecut printr-un șoc electoral, cu Gheorghe Șoldan (PSD) preluând Consiliul Județean de la influentul Gheorghe Flutur (PNL). Chiar dacă Flutur a fost inițial arhitectul multor proiecte pe „Anghel Saligny”, roadele financiare se culeg acum sub administrație social-democrată.
- 4. Vaslui (200 milioane lei): Un județ în care PSD își menține dominația prin Ciprian Trifan, președintele CJ, preluând frâiele după prăbușirea penală a lui Dumitru Buzatu.
- 5. Botoșani (195 milioane lei): O surpriză administrativă, cu Valeriu Iftime (PNL) la primul mandat de șef de CJ. Provenit din mediul de afaceri, Iftime beneficiază de o relație apropiată cu premierul Bolojan.
Radiografia Iașului: 2,1 miliarde de lei, 166 de proiecte și o conducere bicefală
Cu 266 de milioane de lei intrate în județ doar în ultimele șase luni, Iașul recuperează masiv la capitolul infrastructură de bază. La nivel politic, filiala județeană a PNL gestionează acești bani printr-o structură bicefală: Alexandru Muraru reprezintă interfața cu centrul și unul dintre susținătorii premierului, în timp ce Costel Alexe, aflat la al doilea mandat de șef al CJ, controlează aparatul administrativ local.
Conform datelor oficiale, portofoliul total al Iașului prin programul „Anghel Saligny” atinge cifra de 2,1 miliarde de lei, împărțit astfel:
- 81 proiecte de drumuri (0,7 miliarde lei)
- 39 proiecte de gaze naturale (0,4 miliarde lei)
- 21 proiecte de canalizare (0,4 miliarde lei)
- 11 proiecte de drumuri + poduri (0,2 miliarde lei)
- 6 proiecte de apă și canalizare (0,2 miliarde lei)
- 5 proiecte de alimentare cu apă (0,1 miliarde lei)
- 3 proiecte de poduri (sub 0,1 miliarde lei)
Între loialitatea față de Guvern și colaborarea transpartinică
La nivel public, liderii PNL Iași joacă la două capete pentru a stoarce maximum de capital electoral din aceste fonduri. Alexandru Muraru arogă meritele exclusiv Guvernului de la București, în timp ce Costel Alexe pozează în administratorul echidistant, curtând subtil primarii PSD cu promisiunea că banii nu au culoare politică.
„Județul Iași are a doua cea mai mare sumă alocată implementării proiectelor
Doar în ultimele șase luni, județul nostru a primit 266 de milioane de lei prin acest program, una din cele mai mari sume din regiune. Continuăm, prin administrație responsabilă și cu sprijinul Guvernului Bolojan, să modernizăm comunitățile locale!” a transmis Alexandru Muraru, președintele PNL Iași.
De cealaltă parte, șeful CJ Iași subliniază necesitatea colaborării cu toți primarii, o abordare pragmatică având în vedere că o mare parte din edilii ieșeni aparțin PSD.
„Aceste rezultate confirmă faptul că Iașul este un județ performant, cu administrații locale active și bine pregătite. Totodată este și un indicator că ritmul de dezvoltare al județului este accelerat. Recuperăm decalajele față de alte zone mai dezvoltate prin investiții concrete.
Îi felicit pe toți primarii care au înțeles că dezvoltarea nu are culoare politică atunci când vine vorba despre drumuri mai sigure, apă și canalizare, rețele de gaze sau servicii mai bune. Consiliul Județean Iași va continua să colaboreze cu fiecare primărie, indiferent de apartenența politică”, a declarat Costel Alexe, președintele CJ Iași.
Gaze naturale: O luptă separată pentru 13 miliarde de lei
Dacă la apă și drumuri Moldova domină autoritar, la capitolul extinderii rețelelor de gaze, sumele sunt mai ponderate, bugetul total național fiind limitat la 13 miliarde de lei. Suceava este din nou lider în ultimele șase luni (102 milioane de lei), urmată de Bacău (64 milioane de lei). Remarcabilă este și prezența Bihorului (46 milioane de lei), județul de baștină atât al premierului Bolojan, cât și al ministrului Dezvoltării.
Cifrele demonstrează clar că Moldova nu mai este „ruda săracă” a programelor guvernamentale, cel puțin pe hârtie și în decontările ultimelor șase luni. Provocarea majoră pentru județul Iași și pentru întreaga regiune se mută acum din zona obținerii finanțărilor în zona capacității administrative: vor putea primăriile, multe dintre ele lipsite de personal tehnic calificat, să execute aceste lucrări la standarde de calitate, sau sutele de milioane de lei se vor îngropa în asfalt turnat electoral, înainte de iarnă?
