Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat că următoarea echipă guvernamentală va avea misiunea dificilă de a diminua deficitul bugetar la 5,3% din PIB în 2027 și de a continua această tendință în 2028, pe fondul unor provocări financiare considerabile. Șeful Executivului a explicat că aceste ținte fiscale trebuie respectate în paralel cu majorarea cheltuielilor pentru apărare, epuizarea fondurilor nerambursabile din PNRR și necesitatea indexării pensiilor și salariilor.
Într-un mesaj publicat pe pagina sa de Facebook, Bolojan a insistat asupra nevoii de a consolida tranziția economiei românești de la modelul bazat pe consum la cel axat pe investiții. El a argumentat că acest lucru presupune un control strict al cheltuielilor statului și o mai bună colectare a veniturilor bugetare.
Datele prezentate de premierul interimar indică o reducere a deficitului bugetar cu 37% în primele șapte luni ale anului 2026, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Bolojan a subliniat că fiecare procent de scădere reprezintă un pas către un echilibru în care consumul este susținut de producția internă, nu de împrumuturi. De asemenea, a menționat că au fost reduse cheltuielile de personal din sectorul public, în timp ce investițiile s-au menținut la un nivel ridicat, susținute de fondurile europene.
În primele șapte luni, investițiile publice au totalizat 76 de miliarde de lei, înregistrând un plus de aproximativ 15 miliarde de lei față de anul anterior. Premierul a precizat că direcția asumată de Guvern este aceea de a elimina cheltuielile nesustenabile, protejând în același timp investițiile care contribuie la dezvoltarea țării.
Șeful Executivului a admis că măsurile de corecție fiscală au dus la o restrângere a consumului pe credit, anulând astfel o parte din creșterea economică bazată pe îndatorare, pe care a calificat-o drept „iluzorie”.
Avertisment privind politicile populiste
Ilie Bolojan consideră că starea de provizorat la nivel guvernamental nu poate fi prelungită, deoarece un cabinet interimar dispune de pârghii limitate de intervenție. El a atras atenția că instabilitatea politică și blocarea legii salarizării – situație pentru care a indicat responsabilitatea PSD – generează neîncredere în capacitatea statului de a ține sub control cheltuielile în anii care urmează.
Premierul interimar a descris două scenarii posibile pentru perioada următoare: fie continuarea reformelor structurale și a disciplinei bugetare, fie o întoarcere la politici populiste, caracterizate prin stimularea artificială a consumului și creșterea cheltuielilor. Bolojan a avertizat ferm că a doua variantă ar fi extrem de nocivă, ducând la pierderea credibilității pe piețele financiare și aducând România într-o situație mai proastă decât cea inițială.
Un alt factor de presiune indicat de premier este costul cu dobânzile aferente datoriei publice, care va rămâne o problemă majoră în anii viitori, o consecință a îndatorării accelerate din perioadele cu deficite mari.
Pentru a evita aceste riscuri, Bolojan susține necesitatea instalării rapide a unui guvern cu puteri depline, condus de un premier capabil să își asume decizii dificile și impopulare, pe baza unui program de guvernare solid.
Replica lui Bolojan la acuzațiile lui Rogobete
În același context, premierul interimar a respins joi acuzațiile lansate de fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rogobete, care a susținut că Bolojan ar fi refuzat suplimentarea posturilor din sistemul sanitar.
Ilie Bolojan a explicat că un document oficial referitor la deblocarea de posturi în Sănătate nu a fost discutat în ședința de Guvern, ceea ce indică lipsa avizelor necesare din partea ministerelor de resort. „Dacă se probează că a ajuns în şedinţa de guvern un astfel de memorandum şi a fost scos de pe ordinea de zi, nu mi-aduc aminte de aşa ceva şi nu fug de nicio răspundere”, a declarat premierul, precizând că va analiza afirmațiile fostului ministru și va oferi un răspuns detaliat dacă situația o impune.
Fostul ministru social-democrat Alexandru Rogobete îi reproșase anterior premierului interimar că, sub pretextul reformei, a blocat scoaterea la concurs a unor posturi necesare în spitale, acuzând o abordare strict contabilă a sistemului de sănătate. Bolojan a precizat, la rândul său, că a solicitat o analiză a unităților medicale cu cheltuieli de personal peste media națională, avertizând că spitalele cu un grad redus de ocupare a paturilor vor fi depunctate la solicitările de suplimentare a schemei de personal.
