Jurnalista Magda Grădinaru atrage atenția, într-o analiză recentă publicată în format podcast, asupra fenomenului de preluare a discursului de extremă dreapta de către partidele tradiționale și ridică semne de întrebare cu privire la poziționarea moderată a președintelui Nicușor Dan. Aceasta invocă afinitățile publice ale șefului statului pentru ideologi asociați mișcării neolegionare și critică transformarea religiei într-un instrument de propagandă politică.
Un punct central al analizei îl reprezintă un articol publicat în anii 2000 de actualul președinte în revista Dilema. Potrivit jurnalistei, Nicușor Dan își definea atunci viziunea asupra naționalismului românesc recomandând modelul propus de Răzvan Codrescu.
Magda Grădinaru detaliază profilul acestuia din urmă, arătând direcția ideologică pe care o reprezintă: „Răzvan Codrescu poate fi considerat un ideolog al ortodoxismului neolegionar postsocialist, deci după ’89, împreună cu persoane precum Claudiu Târziu, de care era foarte apropiat”.
Conform analizei, în scrierile acestuia se remarcă „o reabilitare constantă a Mișcării Legionare prin texte care sunt reeditate de la legionari de bază de frunte interbelici, precum Vasile Marin și Ion Moța (…) pe care Răzvan Codrescu îi numește eroii creștini și face o paralelă cu jertfa lui Hristos”.
În acest context, jurnalista pune la îndoială imaginea publică de astăzi a președintelui: „Mie personal a început să nu-mi mai fie atât de clar dacă poziția președintelui este într-adevăr una moderată”. Ea argumentează prin acțiunile șefului statului din timpul mandatului, precum vizitele la mănăstiri cunoscute pentru legăturile cu zona neolegionară și absența din mediile care promovează drepturile minorităților.
„Nu faci pace și armonie în societate atunci când faci concesii celor mai agresive, celor mai radicale grupări și atunci când dai înapoi sau cumva ajungi la ștersul cu buretele al eforturilor care s-au făcut în ultimii ani sau ultimele decenii pentru a asigura un cadru mai democratic, un cadru mai tolerant”, subliniază Grădinaru.
Normalizarea extremismului de către partidele mainstream
Analiza evidențiază și o schimbare de tactică pe scena politică românească, dictată de rațiuni electorale. „Realitatea ultimilor câțiva ani ne arată că partidele tradiționale și politicienii mainstream au încercat să se mute din ce în ce mai mult spre zona aceasta populistă, conservatoare, chiar înspre într-o zonă mai spre dreapta radicală”, afirmă jurnalista, menționând copierea modelului promovat de formațiuni precum AUR sau SOS.
Efectul direct al acestei strategii este validarea unor teme radicale. „Spectrul politic se mută din ce în ce mai mult spre dreapta radicală și extrema dreaptă, iar idei care acum câțiva ani păreau mult mai problematice acum încep să fie la ordinea zilei”, avertizează Magda Grădinaru. Aceasta adaugă că intelectualii și politicienii considerați moderați care preiau aceste teme „contribuie la normalizarea și la legitimarea și la radicalizarea societății, care acceptă și mai ușor aceste valori”.
Iisus Hristos ca „agent electoral” și iluzia „țapului ispășitor”
Un alt fenomen criticat în cadrul podcastului este instrumentalizarea credinței. „Este o discuție care se poartă prea puțin, și anume faptul că acești actori politici, de fapt, se folosesc de religie, de creștinism, pentru propriul capital politic și pentru propriile interese politice. Adică ei îl flutură pe Iisus Hristos ca agent electoral”, punctează jurnalista, amintind campaniile desfășurate în biserici de Călin Georgescu sau mobilizarea electoratului religios de către George Simion alături de Frăția Ortodoxă.
Pe fondul erodării încrederii în democrația liberală și al crizelor actuale, politicienii recurg la oferirea unor inamici publici pentru a câștiga putere.
„E foarte ușor să vii cu aceste războaie culturale, nu trebuie să schimbi mare lucru sau poți foarte ușor să spui, să te bazezi pe această propagandă în care ai găsit țap ispășitor, care pot să fie […] persoanele din comunitățile LGBT, pot să fie imigranții, persoane de culoare și așa mai departe”, explică Grădinaru. Aceasta concluzionează că strategia se bazează pe o rețetă simplă și periculoasă: „Zici: «Ei sunt de vină. Odată ce îi eliminăm pe ei într-un fel sau altul, totul va fi bine și frumos»”.
