Președintele Nicușor Dan a devenit ținta unor critici aspre din partea societății civile, în urma primei sale luări de poziție referitoare la recenta decizie a Curții Constituționale a României (CCR) care ar permite aplicarea retroactivă a legii. În timp ce șeful statului a adoptat un ton moderat, declarând că așteaptă motivarea instanței, voci din spațiul public, precum cea a activistului Ștefăniță Radu, acuză o lipsă de reacție gravă în fața a ceea ce consideră a fi o lovitură adusă principiilor democratice de bază.
Contextul controversei este legat de un principiu stipulat clar în legea fundamentală: „Legea dispune doar pentru viitor”. În ciuda temerilor că decizia CCR ar încălca această normă, președintele Nicușor Dan a transmis un mesaj de așteptare, legând parcursul legislativ de termenele din PNRR.

Acuzații de pasivitate instituțională
Declarația prezidențială a fost analizată și taxată dur de Ștefăniță Radu, care a catalogat răspunsul lui Nicușor Dan drept unul formal, lipsit de substanță și rupt de realitatea problemelor democratice reale. Radu argumentează că decizia CCR nu este doar o dispută juridică oarecare, ci o acțiune care anulează un principiu democratic esențial, creând un precedent periculos ce ar putea duce la anularea retroactivă a oricăror mandate.
„Mai este un argument pentru care trebuie de urgență alegeri anticipate. În vara lui 2028 expiră mandatele judecătorilor constituționali Giani Stan și Cristian Deliorga care sunt numiți de Camera Deputaților, respectiv de Senat. Doi talibani din era Dragnea”, a mai spus Ștefăniță Radu.
Potrivit lui Ștefăniță Radu, președintele a ignorat fondul problemei și ar fi trebuit să își asume un rol proactiv de mediator. Criticul a subliniat că șeful statului avea la dispoziție multiple instrumente instituționale pe care nu le-a folosit. Printre acțiunile solicitate se numără ieșirea publică cu textul Constituției (Articolul 15), consultarea partidelor politice, cererea unor puncte de vedere de la partenerii europeni, convocarea de urgență a CSM, apelul la societatea civilă și un discurs oficial în Parlament.
În loc să anunțe ferm că refuză promulgarea unei legi cu caracter retroactiv, președintele „a ales să moțăie”, a concluzionat Ștefăniță Radu. Totodată, acesta anticipează că speța nu se va opri pe plan intern, ci va atrage implicarea iminentă a forurilor internaționale, precum Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), Comisia de la Veneția și Comisia Europeană.