Aproape șapte din zece români au o părere favorabilă despre activitatea președintei Republicii Moldova, conform datelor celui mai recent sondaj Maia Sandu publicat de institutul INSCOP Research. Cercetarea, realizată la jumătatea lunii aprilie, arată un nivel de susținere de 68,8% pentru direcția politică actuală de la Chișinău. Dincolo de măsurarea capitalului de imagine, rezultatele detaliate scot în evidență o diferențiere clară a opiniilor populației din România în funcție de educație, vârstă și preferințe electorale.
Datele culese de sociologi indică o majoritate care privește cu optimism evoluția administrației de peste Prut, însă procentele variază semnificativ pe criterii socio-demografice.
Răspunsurile participanților se împart astfel:
- 68,8% au o percepție favorabilă asupra activității președintei Republicii Moldova (28,9% exprimă o părere foarte bună, iar 39,9% o părere oarecum bună).
- 19,6% au o opinie negativă, segment format din cei cu o părere oarecum proastă (8,1%) și foarte proastă (11,5%).
- 11,7% reprezintă non-răspunsuri sau persoane care nu pot formula o evaluare clară.
Analiza demografică arată o corelație între nivelul de educație, preferințele politice și percepția asupra politicii externe. Votanții PSD, PNL și USR, cetățenii cu studii superioare și locuitorii din urbanul mic raportează o părere bună despre activitatea Maiei Sandu într-un procent superior mediei naționale.
La polul opus, părerile negative sunt exprimate într-o proporție mai mare în rândul simpatizanților AUR și al persoanelor cu educație primară.
Cum reflectă noul sondaj Maia Sandu polarizarea din România
Modul în care publicul român evaluează conducerea de la Chișinău funcționează ca un instrument util pentru măsurarea propriei raportări la politica externă.
Potrivit cercetării, 71,3% dintre români consideră că Maia Sandu este mai degrabă apropiată de România decât de Federația Rusă. Doar 14,3% susțin contrariul, iar restul de 14,3% reprezintă non-răspunsuri. Percepția apropierii de București este mai accentuată în rândul populației de peste 60 de ani și al votanților PNL și USR. În contrast, persoanele între 30 și 44 de ani, cele cu educație primară și votanții AUR sunt mai înclinați să considere că liderul moldovean ar fi mai apropiat de Rusia.
Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, arată că imaginea pozitivă a președintei Republicii Moldova este construită pe asocierea ei cu o orientare pro-europeană clară și cu apropierea de București.
Potrivit sociologului, diferențele de opinie arată că evaluarea Maiei Sandu este un indicator al polarizării interne. Segmentele pro-europene și urbane o susțin în mod evident, în timp ce electoratul AUR este mai rezervat, pe fondul narațiunilor promovate de liderii acestei formațiuni. Astfel, raportarea la liderul moldovean reflectă modul în care diverse grupuri sociale din România se poziționează față de Occident, Rusia și direcția strategică a regiunii.
Percepția asupra relației România – Republica Moldova
Cercetarea a măsurat și impactul perceput asupra politicii bilaterale. Mai mult de jumătate dintre români (57,5%) consideră că Maia Sandu contribuie în măsură mare sau foarte mare la apropierea relației România Republica Moldova.
Dintre aceștia, 21% evaluează contribuția ca fiind în „foarte mare măsură”, iar 36,5% în „destul de mare măsură”. La extrema cealaltă, 33,3% cred că influența este mică sau inexistentă (15,1% în destul de mică măsură, 18,2% foarte mică sau deloc).
Și la acest capitol, datele confirmă tiparul demografic anterior: votanții partidelor din actuala coaliție guvernamentală, alături de cei ai USR, persoanele cu studii superioare și locuitorii orașelor mari consideră într-o proporție mai mare că eforturile diplomatice apropie cele două state.
