Liderii Partidului Național Liberal au reacționat joi, 9 iulie 2026, după ce Tribunalul București a decis suspendarea, cu titlu executoriu, a hotărârilor adoptate la ultimul Congres al formațiunii. Decizia instanței vizează noua echipă de conducere formată în jurul lui Ilie Bolojan, modificările aduse statutului și excluderile recente din rândul membrilor. În urma hotărârii, reprezentanții PNL au declarat că voința delegaților rămâne validă și au anunțat posibilitatea convocării unor noi congrese.
Suspendarea cu titlu executoriu atrage după sine pierderea aplicabilității imediate a deciziilor vizate, până la pronunțarea unei sentințe definitive în apel.
Instanța a dispus blocarea temporară a următoarelor acte adoptate la Congresul PNL:
- Alegerea noii structuri centrale de conducere;
- Adoptarea noului statut de funcționare a formațiunii;
- Validarea deciziilor privind excluderile din partid.
Declarațiile liderilor liberali
Conducerea PNL a contestat efectele hotărârii Tribunalului București asupra direcției politice a partidului. Vicepreședintele PNL, Ioan Popa, a declarat că deciziile luate în congres au fost validate de aproximativ 2.000 de delegați și a avansat varianta reluării votului.
„Nicio sentință nu poate schimba această stare de fapt. […] Vom vota de atâtea ori până când toți vor înțelege că aceasta este calea pe care o urmăm”, a transmis Ioan Popa.
Președinta PNL Sibiu, Raluca Turcan, a afirmat că decizia justiției nu poate înlocui voința exprimată prin vot. „Într-o democrație, competiția politică se câștigă prin votul membrilor și prin alegeri, nu prin mutarea confruntării în sala de judecată”, a declarat Turcan, adăugând că speră ca instanța de apel să analizeze consecințele asupra libertății de asociere politică.
La rândul său, președintele PNL Maramureș, Ionel Bogdan, a precizat public faptul că decizia instanței „nu schimbă voința membrilor” formațiunii.
Deputatul Alexandru Muraru, lider al filialei PNL Iași, a descris situația drept un „asediu” asupra partidului. El a făcut o paralelă cu anul 1946, acuzând tentative de subordonare a formațiunii politice.
„Justiția are rolul de a verifica legalitatea procedurilor, nu de a substitui voința politică exprimată în mod democratic de membrii unei formațiuni. Într-un partid democratic, suveranitatea aparține Congresului”, a declarat Alexandru Muraru.
Legea partidelor politice (nr. 14/2003) prevede posibilitatea contestării hotărârilor interne la Tribunalul București, dacă se consideră că acestea încalcă statutul sau legislația.
Pentru PNL, menținerea suspendării în urma unui apel ar obliga formațiunea să reia procedurile statutare pentru alegerea conducerii. O astfel de procedură administrativă internă necesită timp și resurse, într-o perioadă în care deciziile la nivelul conducerii centrale sunt direct legate de negocierile politice guvernamentale.
