Conducerea Partidului Național Liberal a adoptat luni seara o serie de decizii radicale, aprobând un val de demiteri în PNL care vizează direct șefii filialelor cu cele mai slabe performanțe la recentele alegeri parlamentare. În cadrul ședinței Biroului Permanent Național (BPN), echipa condusă de Ilie Bolojan a obținut majoritatea statutară necesară pentru a schimba din funcție liderii organizațiilor din Sectoarele 2, 3, 4 și 5 din Capitală, alături de președinții filialelor din județele Ialomița și Galați.
Măsura a fost validată cu 40 de voturi „pentru” și 12 „împotrivă”, prag care asigură majoritatea de peste două treimi cerută de articolul 74, litera t) din Statutul partidului. Decapitarea filialelor cu scoruri sub media națională reprezintă prima acțiune concretă de sancționare internă pe care noua conducere o aplică după ciclul electoral, mutând centrul de greutate al deciziei de la negocierile de culise către asumarea matematică a eșecului la urne.
Lista liderilor înlăturați din funcții reflectă o strategie clară de preluare a controlului asupra organizației București, considerată mult timp un fief al facțiunilor favorabile colaborării cu Partidul Social Democrat. Printre cei demiși se numără Monica Anisie (Sectorul 2), Andrei Baciu (Sectorul 3), Ionuț Stroe (Sectorul 4) și Dan Meran (Sectorul 5).
Acești lideri din Capitală fac parte din gruparea apropiată de Hubert Thuma, fostul coordonator al PNL București. În perioada premergătoare alegerilor, această aripă a partidului l-a susținut pe Adrian Veștea pentru funcția de premier, o propunere agreată tacit de PSD, intrând în coliziune directă cu direcția asumată de candidatul susținut de forțele de dreapta, Nicușor Dan.
Schimbarea gărzii la nivelul sectoarelor vine în continuarea unei mutări strategice începute în decembrie 2025, atunci când Hubert Thuma a pierdut funcția de coordonare a filialei municipale în favoarea lui Ciprian Ciucu, primarul Sectorului 6, validat la rândul său de un succes electoral clar.
Pe lângă filiale bucureștene, Ilie Bolojan a tăiat în carne vie și în provincie, obținând voturile pentru demiterea lui Dragoș Soare, șeful PNL Ialomița, și a lui George Scarlat, președintele PNL Galați, două organizații care au înregistrat rezultate slabe la alegerile parlamentare, nereușind să atingă targeturile stabilite de centru.
Acțiunea de luni seară demonstrează o schimbare a raportului de forțe în interiorul BPN. Ilie Bolojan a încercat o manevră similară de curățenie internă și în luna februarie a acestui an. La acel moment, propunerea de schimbare a conducerilor din filialele neperformante s-a blocat la vot, echipa sa nereușind să adune majoritatea de două treimi impusă de statut.
Votul de 40 la 12 obținut acum confirmă consolidarea autorității lui Bolojan în partid. Lipsa de performanță electorală a oferit noii conduceri argumentul statutar și politic irefutabil pentru a forța aceste schimbări, eliminând rezistența vechilor rețele de influență internă.
Potrivit surselor din interiorul partidului, lista demiterilor nu este închisă. Pe agenda următoarelor ședințe ale BPN se află supunerea la vot a schimbării șefilor din alte patru organizații județene aflate în coada clasamentului electoral. Conducerea interimară a filialelor decapitate va fi stabilită tot prin votul Biroului Permanent Național, într-o ședință viitoare, noul președinte având astfel pârghiile pentru a-și impune oameni loiali noii linii reformiste.
Revitalizarea Institutului de Studii Populare: apelul la „garda veche”
În paralel cu restructurarea administrativă a filialelor, conducerea PNL a operat o mutare semnificativă pe zona doctrinară. BPN a validat propunerea privind noua componență a Consiliului Director al Institutului de Studii Populare (ISP), fundația politică și think-tank-ul oficial al partidului.
Decizia marchează readucerea în prim-plan a liderilor istorici și a foștilor președinți ai partidului. Din noul Consiliu Director vor face parte Valeriu Stoica, Emil Boc și Theodor Stolojan, alături de Ilie Bolojan, Robert Sighiartău, Sebastian Burduja și Dragoș Pîslaru.
Reactivarea ISP prin cooptarea unor figuri asociate cu dreapta tradițională și cu guvernele anterioare cu orientare liberală clară indică o încercare de reconectare cu nucleul dur al electoratului. Prin această decizie, PNL semnalizează intenția de a-și reconstrui platforma ideologică, afectată în ultimii ani de compromisurile guvernării alături de social-democrați.
