Senatorii social-democrați din Comisia juridică au respins marți proiectul care viza abrogarea legislației privind interzicerea organizațiilor și simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob. Decizia vine la o săptămână după ce același partid votase favorabil inițiativa asumată de SOS România într-o altă comisie, o acțiune urmată de reacții critice în spațiul public și de intervenția conducerii centrale a formațiunii.
În ședința Comisiei juridice din 19 mai 2026, parlamentarii PSD și-au schimbat votul referitor la legile antifasciste. Dacă săptămâna trecută aceștia au votat alături de AUR și SOS România pentru avizarea favorabilă în Comisia pentru drepturile omului, marți au susținut raportul de respingere a inițiativei.
Schimbarea poziției a avut loc după declarațiile publice ale liderului PSD, Sorin Grindeanu, care s-a arătat surprins de votul inițial din Comisia pentru drepturile omului. El a caracterizat susținerea proiectului drept o „scăpare” și a afirmat că parlamentarii social-democrați vor modifica acest parcurs legislativ.
„N-am cunoștință de așa ceva. Dacă lucrurile stau în această formă, să știți că le vom repara urgent în Cameră. Nu e un lucru pe care să îl accept, probabil e o scăpare. Acest lucru din perspectiva mea e inacceptabil”, a declarat Sorin Grindeanu.
Raportul de respingere din Comisia juridică a trecut, însă au existat și voturi împotrivă, precum și abțineri. Acestea au fost exprimate de senatorii reprezentând formațiunile AUR și PACE.
Ce urmărește inițiativa asumată de SOS România
Proiectul legislativ a fost depus de senatorul SOS România Dumitru Manea și a strâns inițial semnăturile a aproximativ 40 de parlamentari din partea AUR, POT și din rândul neafiliaților. Pe parcursul circuitului legislativ, mai mulți senatori din grupul PACE, care semnaseră inițial documentul, și-au retras susținerea. Conform surselor din grup citate de Cotidianul, motivul retragerii a fost dezacordul cu „varianta finală a proiectului”.
Argumentația inițiatorilor, detaliată în Articolul 1 al propunerii legislative, face referire la definirea libertății de exprimare. Documentul afirmă că „exprimarea opiniilor, ideilor și informațiilor privind interesele naționale constituie o formă legitimă de exercitare a libertății de exprimare” și că demersurile pentru „apărarea intereselor identității românești” nu ar trebui să fie restricționate.
Proiectul propune abrogarea a cinci acte normative care reglementează interzicerea extremismului și a antisemitismului în România:
- OUG 31/2002 privind interzicerea organizațiilor și simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob;
- Legea 107/2006 prin care a fost aprobată OUG 31/2002;
- Legea 217/2015, care a modificat și completat legislația anterioară;
- Legea 157/2018 privind măsurile pentru prevenirea și combaterea antisemitismului;
- Legea 241/2025, care a modificat reglementările privind interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob și a promovării persoanelor vinovate de genocid și crime de război.
Dezbaterea asupra acestui proiect SOS România reflectă eforturile anumitor grupuri parlamentare de a modifica legislația actuală ce sancționează extremismul. Cadrul legal în vigoare, bazat inițial pe OUG 31/2002, a fost adoptat și actualizat succesiv în contextul aderării și apartenenței României la structurile internaționale (NATO și Uniunea Europeană). Orice modificare sau abrogare a acestor legi are implicații privind respectarea tratatelor internaționale la care România este parte, referitoare la combaterea discursului instigator la ură.
În urma deciziei din Comisia juridică, raportul de respingere va fi supus votului în plenul Senatului. Forul decizional pentru această inițiativă legislativă este Camera Deputaților.
