Cabinetul propus de premierul desemnat Luca Niculescu se prezintă marți, începând cu ora 14:00, în fața plenului reunit al Parlamentului pentru votul de învestitură. După o perioadă de șase luni de interimat asigurat de guvernul demis condus de Ilie Bolojan și alte două tentative eșuate de formare a unui nou Executiv, actuala formulă are șanse majore să treacă, bazându-se pe o largă majoritate parlamentară.
Ziua de marți a început cu audierea ultimilor miniștri nominalizați. Între orele 09:00 și 12:00 au fost programați candidații pentru portofoliile Justiției, Fondurilor Europene, Externelor, Muncii și Sănătății.
Primii care au trecut testul comisiilor de specialitate, obținând avize favorabile, au fost Radu Marinescu (Justiție) și Mihai Ghigiu (Proiecte Europene), ambii susținuți de PSD.
La audieri, Radu Marinescu, care a mai deținut acest portofoliu în perioada 2024-2026, a subliniat necesitatea unor reforme instituționale: „Ne propunem să facem o reformă atât la Ministerul de Justiție, pentru a reduce costurile și a eficientiza activitatea, cât și în cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor și a Direcției Naționale de Probațiune”.
De asemenea, în contextul recentului caz de violență școlară de la Bistrița, Marinescu a readus în discuție modificarea legislației penale: „Este un fenomen îngrijorător și reacția trebuie să fie promptă. O soluție este reevaluarea limitelor răspunderii penale pentru minori”.
La rândul său, Alexandru-Mihai Ghigiu, fost șef al Cancelariei prim-ministrului și actual prorector al SNSPA, a primit votul de încredere al parlamentarilor pentru gestionarea fondurilor europene. Aceste avize vin după ce, în cursul zilei de luni, toți ceilalți candidați audiați (inclusiv cei de la Apărare, Finanțe, Economie sau Interne) au primit rapoarte pozitive.
Calculele puterii: Acorduri semnate cu PNL și UDMR
Pentru a fi învestit, Cabinetul Niculescu are nevoie de minimum 233 de voturi. Susținerea pare asigurată, după ce premierul desemnat a semnat acorduri politice cu PNL și UDMR.

Președintele PNL, Ilie Bolojan (actual premier interimar), a precizat că sprijinul liberalilor este condiționat de menținerea deficitului bugetar pe anul viitor la un nivel maxim de 5,3%. „Nu este un cec în alb dat acestui guvern, ci un acord necesar pentru ca serviciile de bază să funcționeze și ordonanțele pentru bugetul pe 2027 să poată fi aprobate”, a explicat Bolojan.
De partea cealaltă, liderul UDMR, Kelemen Hunor, a condiționat votul de respectarea drepturilor minorităților și sprijinirea învățământului în limba maghiară.
Aritmetica parlamentară arată favorabil pentru noul Executiv: PSD (127 parlamentari), PNL (81) și UDMR (31) cumulează 239 de voturi. La acestea se adaugă susținerea anunțată din partea grupului minorităților (17 voturi), a grupului UPR (16 voturi), a grupului PACE (7 voturi) și a parlamentarilor neafiliați, ceea ce ar putea duce scorul final spre 300 de voturi.
Există însă și voci disonante. USR și AUR au anunțat ferm că vor vota împotrivă. De asemenea, sunt așteptate voturi contra și din interiorul PNL; filiala PNL Iași a decis deja, în unanimitate, să nu susțină un guvern din care fac parte miniștri PSD.
Spectrul anticipatelor și poziția președintelui
Acesta este al treilea guvern care vine în Parlament în ultimele cinci luni, după respingerea cabinetelor Veștea și Mureșan. Dacă și Guvernul Niculescu ar pica, ar fi îndeplinite condițiile constituționale pentru dizolvarea Parlamentului și declanșarea alegerilor anticipate. Surse politice indică faptul că președintele Nicușor Dan ar fi dispus să facă acest pas în caz de eșec.

Totuși, șeful statului s-a arătat optimist. „Sunt șanse mari ca acest guvern să fie învestit. O să încerc să colaborez instituțional și sper să nu fiu în situația să-i critic”, a declarat recent președintele Nicușor Dan.
Cine sunt membrii Guvernului Luca Niculescu
Executivul este format din premier, 17 miniștri plini (dintre care 11 propuși de PSD și 6 independenți) și doi miniștri delegați:
-
Prim-ministru: Luca Niculescu (independent)
-
Viceprim-ministru, Ministrul Afacerilor Interne: Marian Neacșu (PSD)
-
Ministrul Finanțelor: Alexandru Nazare (independent)
-
Ministrul Transporturilor: Ștefan-Ovidiu Popa (PSD)
-
Ministrul Afacerilor Externe: Sebastian-Dănuț Neculăescu (independent)
-
Ministrul Justiției: Radu Marinescu (PSD)
-
Ministrul Apărării Naționale: Ștefan-Radu Oprea (PSD)
-
Ministrul Economiei, Digitalizării și Turismului: Daniel-Cătălin Zamfir (PSD)
-
Ministrul Energiei: Dumitru Chisăliță (independent)
-
Ministrul Agriculturii: Florin-Ionuț Barbu (PSD)
-
Ministrul Mediului: Natalia-Elena Intotero (PSD)
-
Ministrul Dezvoltării: Marcel-Alexandru Stoica (PSD)
-
Ministrul Proiectelor Europene: Alexandru-Mihai Ghigiu (PSD)
-
Ministrul Muncii: Petre Florin Manole (PSD)
-
Ministrul Sănătății: Alexandru-Florin Rogobete (PSD)
-
Ministrul Educației: Valentin-Sorin Costreie (independent)
-
Ministrul Culturii: Ioana-Ruxandra Victoria Ciocan (independent)
-
Ministrul Delegat pentru Învățământ Preuniversitar: Sorin-Gabriel Ionescu (PSD)
-
Ministrul Delegat pentru Digitalizare și Inteligență Artificială: Costinel-Bogdan Dumitru (independent)


