Parlamentul italian a votat în unanimitate, iar președintele Sergio Mattarella a promulgat legea prin care statul italian recunoaște în mod oficial Episcopia Ortodoxă Română. Dincolo de validarea instituțională a uneia dintre cele mai mari și vechi comunități de români din afara granițelor, actul normativ produce un impact direct asupra vieții de zi cu zi a cetățenilor români stabiliți în peninsulă. Informația a fost confirmată și detaliată de ministrul român de Externe, Oana Țoiu.
Noile reglementări, care vor intra în vigoare și vor produce efecte practice începând cu luna august a acestui an, transformă fundamental modul în care instituțiile italiene se raportează la practicile și nevoile religioase ale comunității ortodoxe românești.
Conform precizărilor făcute de șefa diplomației de la București, legea recent promulgată nu este doar un document onorific, ci un instrument juridic care simplifică birocrația și garantează drepturi civile fundamentale. Principalele modificări cu impact direct asupra românilor sunt:
Cea mai vizibilă schimbare vizează instituția căsătoriei. O cununie religioasă, odată oficiată de un preot într-o biserică ortodoxă românească de pe teritoriul Italiei, va dobândi automat recunoaștere civilă. Astfel, actul religios va fi asimilat și recunoscut pe deplin ca o căsătorie legală în fața statului italian, eliminând necesitatea unor duble proceduri birocratice.
Asistența spirituală în situații de criză devine un drept inalienabil. Orice pacient român internat într-o unitate spitalicească din Italia va avea garanția legală că, la simpla sa cerere, vizita preotului duhovnic nu va putea fi refuzată sau restricționată de regulamentele interne ale spitalelor.
Legea trasează un cadru juridic precis și neîngrădit care reglementează relația clerului ortodox cu centrele rezidențiale destinate persoanelor vârstnice. Preoții vor avea un acces structurat și garantat legal pentru a oferi asistență rezidenților din aceste cămine.
Dimensiunea comunitară: Peste un milion de români, integrați fără pierderea identității
Pe lângă rezolvarea unor aspecte birocratice esențiale, decizia autorităților italiene are o greutate simbolică majoră pentru diaspora românească, estimată la peste un milion de persoane în Italia. Votul unanim din ambele camere ale legislativului italian reflectă recunoașterea românilor nu doar ca forță de muncă, ci ca o parte integrantă și respectată a societății gazdă.
Ministrul de Externe, Oana Țoiu, a subliniat că astfel de legi reprezintă, în esență, un dialog direct între stat și cetățean: „Pentru românii din diaspora sunt felul în care un stat îți spune te văd, exiști și aparții comunității tale”.
Prin această recunoaștere oficială a principalei lor structuri spirituale, statul italian transmite un semnal clar de incluziune. Oficialul român a concluzionat că demersul reprezintă o dovadă că apartenența la comunitatea italiană se poate realiza armonios, oferindu-le românilor garanția că „nu trebuie să aleagă” între păstrarea propriei identități naționale sau religioase și integrarea lor deplină în statul în care trăiesc și muncesc.
