În această săptămână, Ora de Iași propune o retrospectivă a celor mai importante evoluții la nivel local, analizând punctual traiectoria economiei ieșene, deciziile de patrimoniu ale administrației județene, dinamica pieței muncii, viziunea investițională la nivel municipal și atragerea fondurilor europene în educație.
Economia județului Iași: Între recorduri înregistrate și semnale de frânare în 2026
Tabloul macroeconomic al județului Iași arată un vârf atins în 2024, cu o cifră de afaceri cumulată de aproximativ 54 de miliarde de lei (10,8 miliarde de euro) și un profit net de peste șase miliarde de lei. Sectorul IT&C rămâne principalul motor, generând venituri de 860 de milioane de euro, preponderent din software la comandă. În 2025 s-a atins un record de 6.576 de firme nou-înființate (o creștere de 36,32% față de 2024), plasând Iașul pe locul cinci național.
Totuși, primele luni din 2026 aduc o ajustare vizibilă: în primul trimestru au fost înregistrate 628 de dizolvări (o creștere de peste 33% față de 2025), Iașul ocupând locul trei pe țară la închideri de activitate, în special în comerț, construcții și HoReCa. Chiar și marii jucători resimt presiunea: deși lider la angajări, subsidiara Amazon a raportat pierderi și o reducere de personal cu 9%. Economia locală se confruntă, pe termen mediu, cu trei mari vulnerabilități: lipsa unei autostrăzi, presiunea fiscală pe microîntreprinderi și riscul dependenței sectorului IT de piața externă.
Consiliul Județean răscumpără Maternitatea „Elena Doamna” cu 14 milioane de lei
O decizie administrativă majoră a vizat Maternitatea „Elena Doamna”, care a revenit în proprietatea publică a Consiliului Județean (CJ) Iași, punând capăt unui blocaj de patru ani. CJ a achiziționat cele 8.337 de metri pătrați de teren și imobilele aferente de la Fundația „Caritatea” pentru suma de 14.000.000 de lei, din bugetul propriu și un credit bancar.
Demersul a fost motivat de limitările legale impuse de Curtea de Conturi, care interzic instituțiilor publice să finanțeze lucrări de capital pe proprietăți private. Odată clarificat regimul de proprietate, autoritățile județene pot accesa fonduri europene pentru modernizarea și consolidarea infrastructurii spitalicești, în prezent marcată de o uzură accentuată. Maternitatea dispune de 120 de paturi pentru spitalizare continuă și funcționează ca bază clinică pentru UMF Iași, deservind paciente din întreaga regiune a Moldovei.
Integrarea forței de muncă asiatice: Cazul ospătarului din Sri Lanka
Pe fondul crizei acute de personal, piața muncii din Iași se transformă structural prin importul de lucrători extracomunitari. Cazul lui Damian, un imigrant de 37 de ani din Sri Lanka angajat de doi ani ca ospătar la restaurantul Krud, ilustrează o tendință stabilizată. Spre deosebire de fluxurile obișnuite de muncă, acesta a ales specific România, adaptându-se rapid la normele culturale locale.
La nivel județean, angajatorii apelează tot mai frecvent la recrutarea din Asia, mai ales în domenii precum HoReCa, construcții și industria grea, pentru a compensa îmbătrânirea și deficitul forței de muncă autohtone. Reprezentanții agențiilor de recrutare confirmă că cererea pentru muncitori din afara UE rămâne la un nivel ridicat, legislația impunând, din acest an, un cadru mai strict de selecție și filtrare pentru a asigura calitatea și stabilitatea personalului adus.
Bugetul Ecopiața în 2026: Subzistență la Iași, modernizare din fonduri europene în alte orașe
Un contrast puternic de viziune investițională reiese din proiectul de buget pe anul 2026 al S.C. Ecopiața S.A., societatea care administrează piețele din municipiul Iași. La cheltuieli totale estimate la 10,2 milioane de lei, suma alocată investițiilor din surse proprii este de doar 460.000 de lei (vitrine frigorifice, camere video, containere), reprezentând mai puțin de 5% din buget. Suma este inferioară inclusiv fondurilor direcționate către contractele de mandat ale conducerii (747.950 de lei).
Analiza ridică o problemă de fond, evidențiată prin comparația cu alte municipalități. Orașe precum Oradea (Piața Rogerius – 5,7 milioane de euro, Piața Cetate – 21 milioane de euro) sau localități mai mici precum Turda și Beiuș au reușit să atragă zeci de milioane de lei din fonduri europene nerambursabile pentru a reconstrui integral infrastructura agroalimentară cu hale moderne și parcări subterane, o direcție pe care Iașul nu a abordat-o.
PNRR în Educație: 20 de milioane de euro pentru echipamente digitale în școli
O reușită la nivel de atragere de fonduri europene a fost finalizarea proiectului de dotare a unităților de învățământ din județ, implementat de CJ Iași prin PNRR. Cu un buget total de 100 de milioane de lei (20 de milioane de euro), investiția vizează digitalizarea directă a sălilor de clasă și a atelierelor practice, impactând peste 53.000 de elevi și 4.000 de cadre didactice.
Școlile ieșene au fost dotate cu table interactive, sisteme desktop, laptopuri, scannere speciale pentru cărți și routere performante. Efectul este cu atât mai vizibil în mediul rural (de exemplu, Belcești a atras dotări de peste 658.000 de lei), unde primarii confirmă că investiția depășea cu mult capacitatea bugetelor locale. În plus, o componentă a vizat învățământul profesional și tehnic, dotând cu aparatură modernă de specialitate atelierele de la Colegiul Tehnic „Ion Holban” (Iași) și Liceul Tehnologic „Mihai Busuioc” (Pașcani).
