De decenii, medicina a analizat declinul cognitiv și pierderea memoriei în principal prin prisma îmbătrânirii celulare la nivelul creierului. O serie de studii recente, publicate în acest an de centre de cercetare precum Stanford și Universitatea Cambridge, propun o nouă perspectivă: ritmul declinului cognitiv este influențat activ de tractul gastrointestinal. Cercetările indică faptul că microbiomul uman joacă un rol de reglare pentru sănătatea neurologică, mutând o parte din atenția medicală de pe tratarea exclusivă a simptomelor cerebrale către prevenția și intervenția la nivel digestiv.
Pentru a înțelege diferențele de acuitate mentală la vârste înaintate, cercetătorii de la Stanford Medicine și Arc Institute din Palo Alto au analizat modificările microbiomului. Microbiomul intestinal – format din trilioane de bacterii care colonizează tractul digestiv – își modifică structura odată cu înaintarea în vârstă.
Studiile de laborator arată că, la subiecții vârstnici, echilibrul bacteriilor intestinale se modifică, anumite grupuri devenind predominante. Această schimbare este detectată de celulele imunitare din intestin, generând o reacție de inflamație locală.
Inflamația afectează funcția nervului vag, principala cale de comunicare între intestin și creier, reducând eficiența transmiterii semnalelor către hipocamp (regiunea cerebrală responsabilă de memorie). Conform doctorului Christoph Thaiss, profesor asistent de patologie la Stanford, restabilirea acestei comunicări poate avea efecte cuantificabile: în cadrul experimentelor pe șoareci de laborator, stimularea nervului vag la subiecții vârstnici a condus la o îmbunătățire semnificativă a memoriei, performanțele acestora în recunoașterea obiectelor și navigarea spațială apropiindu-se de cele ale subiecților tineri.
Profilul unui microbiom echilibrat: izolarea bacteriei CAG-17
Definirea exactă a unui microbiom „sănătos” a reprezentat o provocare constantă pentru comunitatea științifică. Un studiu extins coordonat de Universitatea Cambridge a identificat recent un tipar comun la persoanele fără afecțiuni cronice.
Echipa a analizat peste 11.000 de mostre de microbiom intestinal recoltate din 39 de țări, ajungând la următoarele concluzii care conturează profilul preventiv al sănătății digestive:
- Identificarea unei noi tulpini: A fost izolat un grup de bacterii intestinale, denumit CAG-170, insuficient studiat anterior.
- Corelația cu starea de sănătate: Aceste microorganisme au o prevalență ridicată la persoanele clinic sănătoase și o incidență foarte scăzută la pacienții diagnosticați cu afecțiuni cronice.
- Rolul în ecosistem: Bacteriile CAG-170 prezintă stabilitate în timp și produc vitamina B12 (necesară funcționării sistemului nervos), având totodată un rol de susținere pentru alte microorganisme benefice din flora intestinală.
Inteligența artificială în detectarea patologiilor
Corelația dintre flora bacteriană și starea generală de sănătate permite utilizarea microbiomului ca biomarker pentru patologii grave. Cercetătorii de la Universitatea din Birmingham, în colaborare cu University Hospitals Birmingham NHS Foundation Trust, utilizează inteligența artificială pentru a procesa volumele mari de date specifice microbiomului.
Algoritmii de învățare automată (machine learning) analizează prezența anumitor bacterii și a compușilor secretați de acestea (metaboliți) pentru a depista, în stadii incipiente, boli gastrointestinale precum cancerul colorectal, cancerul gastric sau bolile inflamatorii intestinale.
Aceste studii subliniază importanța factorilor exogeni și digestivi în menținerea sănătății cognitive. „Tindem să considerăm declinul memoriei ca un proces care ține exclusiv de creier”, a explicat cercetătorul Christoph Thaiss. Datele indică însă că intervențiile la nivel gastrointestinal – cum ar fi dietele personalizate, probioticele cu acțiune țintită și terapiile non-invazive de stimulare a nervului vag – ar putea deveni componente standard în strategiile medicale viitoare pentru prevenirea declinului cognitiv.
Sursă foto: Digi 24
