Pe șantierul viitorului Spital Regional de Urgență Iași (SRU) din zona Moara de Vânt se lucrează în prezent în trei schimburi. Conform datelor comunicate de administrația județeană în urma unei inspecții tehnice recente, constructorul a accelerat ritmul de execuție în etapa de excavare și terasamente, operațiuni premergătoare turnării fundației unității medicale.
Stadiul lucrărilor a fost verificat pe teren de președintele Consiliului Județean Iași, Costel Alexe, și de prefectul Constantin Dolachi Pelin. Reprezentanții autorităților locale au declarat că proiectul, coordonat de Ministerul Sănătății prin Agenția Națională pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate (ANDIS), respectă în acest moment graficul de execuție asumat prin contract, condiția principală pentru finalizare fiind asigurarea unui flux continuu de finanțare.
Dincolo de stadiul fizic al șantierului, proiectul adresează o vulnerabilitate cronică a infrastructurii sanitare din Moldova. În prezent, asistența medicală de urgență pentru cazurile complexe din regiune este preluată majoritar de Spitalul Clinic Județean de Urgențe „Sf. Spiridon” din Iași, o unitate organizată într-un sistem pavilionar, cu spații dispuse în clădiri istorice.
„Pe șantierul de la Spitalul Regional de Urgență Iași se lucrează zi și noapte pentru ca acest obiectiv să fie gata cât mai repede.
În acest moment, se execută lucrările de terasamente și infrastructură. Excavațiile aferente clădirii principale au depășit pragul de 85%, iar platformele tehnologice și lucrările de îmbunătățire a terenului avansează conform programului de execuție.
Săptămâna aceasta încep lucrările la stratul de transfer, etapă care va fi încheiată în jurul datei de 20 august. Apoi vor urma lucrările de nivelare a terenului și turnarea fundației generale (radierului) pentru corpul principal al spitalului. Avem nevoie de această infrastructură medicală. Sper ca lucrurile să evolueze în continuare bine!”, a spus Costel Alexe, preșeședintele Consiliului Județean Iași.
Acest model arhitectural obligă personalul medical să transfere pacienții, inclusiv pe cei aflați în stare critică, folosind ambulanțele între clădiri aflate pe străzi diferite pentru a efectua investigații imagistice, consulturi interdisciplinare sau intervenții chirurgicale.
Noul Spital Regional este proiectat ca o structură monobloc. Integrarea tuturor specialităților, a unității de primiri urgențe (UPU), a blocului operator și a secțiilor de terapie intensivă sub același acoperiș are ca scop direct reducerea timpilor de diagnostic și intervenție în cazurile de traumă majoră, aliniind procedurile la standardele actuale de practică medicală.
Date tehnice: suprafață, paturi și capacitate de operare
Proiectul tehnic al Spitalului Regional de Urgență Iași prevede construcția unei clădiri cu o suprafață desfășurată de peste 200.000 de metri pătrați. Arhitectura este structurată pe nouă niveluri: două etaje subterane (destinate parcărilor și zonei logistice), parter, cinci etaje superioare și un etaj tehnic.
Capacitatea proiectată a unității este de 850 de paturi pentru spitalizare continuă, distribuite în centre multidisciplinare (traumă, boli cardiovasculare, neurochirurgie etc.). Infrastructura va include o secție extinsă de Terapie Intensivă (ATI) și un bloc operator cu 20 de săli de intervenție digitalizate.
Pentru a eficientiza preluarea cazurilor severe, proiectul integrează un heliport autorizat pe acoperișul clădirii. Acesta va permite aterizarea directă a elicopterelor SMURD de mare capacitate și transferul imediat al pacienților în secția de urgențe, eliminând timpii pierduți în prezent cu transportul terestru de la Aeroportul Internațional Iași.
Spitalele de mari dimensiuni sunt consumatori industriali de utilități, având nevoie de sisteme de ventilație sterilă, climatizare și gaze medicale care funcționează permanent. Pentru a diminua costurile de operare pe termen lung, clădirea de pe șantierul din Moara de Vânt este proiectată să respecte standardul nZEB (nearly Zero-Energy Building).
Acest concept impune un consum de energie din rețeaua publică apropiat de zero. În acest sens, complexul va fi dotat cu panouri fotovoltaice și cu un sistem de tip BMS (Building Management System). Acest sistem computerizat va monitoriza și ajusta automat consumul de energie electrică, agent termic și apă în funcție de necesarul real al fiecărei secții, reducând amprenta de carbon a clădirii.
