Președintele Consiliului Județean (CJ) Iași, Costel Alexe, a lansat astăzi, într-o conferință de presă, o serie de acuzații dure la adresa conducerii Ministerului Sănătății, pe care o consideră direct responsabilă pentru pierderea finanțării europene prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) a două unități medicale vitale pentru regiune: Institutul Regional de Medicină Cardiovasculară (IRMC) de la Miroslava și Spitalul de Boli Respiratorii din Bucium.
Potrivit președintelui CJ, proiectul pentru construirea noului institut cardiovascular de la Miroslava era unul complet pregătit, având studiul de fezabilitate, indicatorii tehnico-economici și autorizația de construire aprobate încă din anul 2022. Demersul a reprezentat un efort comun între Ministerul Sănătății (în subordinea căruia se află actualul institut ce funcționează de 36 de ani în spații improprii), Consiliul Județean și Primăria Miroslava, care a pus la dispoziție terenul necesar.
Cu toate acestea, Costel Alexe acuză că proiectul a fost depunctat artificial și intenționat în timpul procesului de evaluare coordonat de secretarul de stat Alexandru Rogobete. Conform liderului administrației județene, IRMC a fost penalizat inițial cu 15 puncte sub pretextul că în Iași urmează să se construiască un Spital Regional de Urgență. Ulterior, comisia de la București a retrogradat proiectul la rangul de spital județean, fapt ce l-a aruncat pe penultimele locuri în lista celor 48 de unități medicale aflate în cursa pentru finanțare.
Liderul liberal a folosit termeni duri la adresa Partidului Social Democrat, pe care l-a numit „cancerul sănătății” din România, susținând că lista finală a spitalelor finanțate a fost decisă arbitrar, din rațiuni pur politice. În acest context, Alexe i-a reproșat ministrului Alexandru Rafila că și-a încălcat promisiunile făcute în campania electorală din 2024, când a candidat la Iași garantând sprijin pentru infrastructura medicală, pentru ca mai târziu să taie fondurile destinate județului.
Dezastrul fondurilor PNRR: de la 2,8 la 1,2 miliarde de euro
O altă temă majoră abordată în cadrul conferinței a fost gestionarea defectuoasă a banilor europeni la nivel central. Costel Alexe a subliniat că bugetul inițial de 2,8 miliarde de euro alocat sănătății prin PNRR a suferit tăieri drastice. În urma unor renegocieri succesive, suma a scăzut la 2,1 miliarde, apoi la 1,4 miliarde, stabilizându-se în final la doar 1,2 miliarde de euro. Astfel, România a pierdut 55% din alocarea inițială.
Efectele acestor tăieri se resimt și în cazul Spitalului de Boli Respiratorii din Bucium. Președintele CJ a explicat că, deși județul Iași a depus un proiect matur, cu autorizație de construire și constructor deja desemnat, investiția a fost eliminată de la finanțarea PNRR.
„Din păcate, evaluarea spitalelor din lista depusă la finanțare din PNRR a fost făcută de către Alexandru Rogobete, acest impostor care practic a scos și a făcut lista din pix, după bunul plac al PSD-ului. […] Partidul Social Democrat este cancerul sănătății și societății românești. Scuzați-mă pentru metaforă, dar cred cu tărie că toți cei care ajungem să fim tratați în spitale din țară sau ar trebui și nu avem infrastructură, trebuie să ne gândim la PSD ca fiind cel care în ultimii cel puțin cinci ani de zile a păstorit Ministerul Sănătății”, a declarat Costel Alexe.
Alexe a atras atenția și asupra unui blocaj sistemic semnalat la finalul lunii august, afirmând că cele șapte spitale pentru care Guvernul a semnat recent contractele vor fi obligate să își asigure execuția din trei surse diferite de finanțare (PNRR, Programul Național de Sănătate și un viitor împrumut de la Banca Europeană de Investiții), din cauza lipsei fondurilor suficiente.
În fața acestei situații, Consiliul Județean Iași a fost nevoit să caute soluții de avarie, reorientând cererile de finanțare pentru spitalele din Miroslava și Bucium către Programul Național de Sănătate și fondurile BEI.
Spre finalul intervenției, Costel Alexe a făcut o comparație între situația sa juridică și managementul guvernamental. Acesta a subliniat că, în timp ce el trebuie să își demonstreze nevinovăția în instanță pentru un presupus prejudiciu de 100.000 de lei, decidenții de la nivelul Ministerului Sănătății pierd miliarde de euro din fonduri europene fără să fie trași la răspundere, continuând să ofere lecții de deontologie profesională.
