România este obligată în urma deciziei tribunalului din Bruxelles, să plătească suma de 600 de milioane de euro pentru vaccinurile anti-COVID refuzate în anul 2023. O delegație guvernamentală a demarat negocieri cu gigantul farmaceutic Pfizer. Miniștrii Sănătății și Finanțelor, Alexandru Rogobete și Alexandru Nazare, au înaintat propunerea ca această obligație financiară să fie stinsă prin livrarea unui pachet echivalent de medicamente inovatoare pentru bolnavii de cancer și afecțiuni rare. Demersul, aflat în fază exploratorie, așteaptă evaluarea board-ului central de conducere al companiei americane.
Discuțiile purtate la Washington D.C. au la bază angajamentele asumate prin mecanismul european de achiziție comună a vaccinurilor din perioada pandemiei. România, similar altor state membre ale Uniunii Europene, a contractat volume de doze fundamentate pe estimările inițiale de consum formulate la nivel comunitar.
Ulterior, pe fondul scăderii ratei de vaccinare și al încheierii fazei acute a pandemiei, statul român a refuzat preluarea dozelor aferente anului 2023. Această decizie a condus la un litigiu comercial, soluționat recent în primă instanță de tribunalul francofon din Bruxelles. Sentința stabilește obligația României de a achita companiei Pfizer suma de 600 de milioane de euro. Din punct de vedere al impactului bugetar național, suma de aproximativ 3 miliarde de lei este comparabilă cu devizul estimat pentru construcția unui spital regional.
Propunerea României: Conversia datoriei în tratamente
În fața acestei obligații de plată, mandatul Guvernului pentru delegația prezentă în SUA a vizat o abordare de ordin comercial. Soluția propusă de ministrul Sănătății constă în compensarea datoriei prin livrarea unor terapii necesare în prezent sistemului public de sănătate.
Detaliile negocierii și pașii procedurali
- Obiectul conversiei: Delegația română a solicitat ca suma datorată să fie convertită exclusiv în medicamente inovatoare destinate pacienților oncologici și celor cu boli rare. Din punct de vedere statistic, aceste tratamente generează o presiune financiară semnificativă asupra bugetului Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), reprezentând și ariile terapeutice cu liste lungi de așteptare.
- Argumentele părții române: În cadrul întâlnirii, oficialii de la București au invocat parteneriatul istoric cu producătorul farmaceutic și și-au exprimat disponibilitatea pentru dezvoltarea unor programe viitoare în domeniul cercetării și dezvoltării.
- Stadiul actual: Runda curentă a avut un caracter exploratoriu. Implementarea unui mecanism de compensare (stingerea unei creanțe în schimbul livrării de produse) excedează nivelul operațional și necesită evaluarea tehnică și comercială a board-ului global de conducere al Pfizer, care va formula un răspuns ulterior.
Oficialii români au precizat că discuțiile s-au desfășurat „într-un ton echilibrat, profesionist”. Decizia finală privind acceptarea acestui model de stingere a litigiului aparține exclusiv companiei americane. În situația în care propunerea de conversie va fi respinsă de board-ul Pfizer, Ministerul Finanțelor va trebui să identifice și să aloce resursele necesare pentru plata directă a sumei stabilite de instanță. O astfel de procedură ar genera un efort suplimentar considerabil pentru bugetul de stat, în contextul obligației Guvernului de a gestiona țintele de deficit public asumate la nivel european.
