Administrația locală din Iași ia în calcul măsuri drastice, mergând până la interzicerea totală a trotinetelor electrice, în urma unei creșteri explozive a numărului de accidente grave. Avertismentul a fost lansat chiar din interiorul sistemului medical, de către consilierii locali cu profesii de profil, care reclamă că unitățile de primiri urgențe sunt copleșite de tineri cu politraumatisme severe.
Dezbaterea privind siguranța traficului alternativ a atins un punct critic în plenul Consiliului Local Iași, unde medicii au prezentat o realitate sumbră a străzilor ieșene. Medicul primar neurochirurg Bogdan Iliescu a tras un semnal de alarmă privind creșterea exponențială, în ultimul an, a numărului de victime, subliniind că pacienții sunt aproape exclusiv minori — atât utilizatori ai trotinetelor, cât și pietoni loviți accidental.
Tabloul a fost completat cu date tragice de medicul primar legist Călin Scripcaru, care a confirmat că Institutul de Medicină Legală a înregistrat deja două decese cauzate de trotinete în cursul anului 2026, alături de numeroase cazuri de fracturi și leziuni complexe.
Scripcaru a indicat două cauze majore care transformă aceste vehicule în pericole publice. Prima ține de comportamentul utilizatorilor, deplasarea cu viteze de 50-60 km/h fiind catalogată de specialist drept „efectiv o sinucidere”, având în vedere instabilitatea vehiculelor. A doua cauză este reprezentată de infrastructura capcană, în contextul în care roțile de mici dimensiuni (aproximativ 15 centimetri în diametru) fac ca obstacolele urbane banale — liniile de tramvai, gropile din carosabil sau bordurile — să devină puncte fatale de dezechilibru.
Bilanțul dramatic de la „Sf. Maria” și explozia națională a incidentelor
Statisticile locale confirmă severitatea situației. Datele furnizate de Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Sf. Maria” din Iași arată că, de la începutul anului, aproape 180 de minori au ajuns la Unitatea de Primiri Urgențe în urma accidentelor cu trotineta.
Dr. Solange Roșu, medic șef în cadrul unității, a precizat că perioada vacanțelor accentuează fenomenul. O statistică punctuală este elocventă: doar în ultima săptămână a lunii august, din 14 accidente rutiere cu victime copii, 10 au fost provocate de trotinete electrice. Un aspect îngrijorător relevat de cadrele medicale este că multe dintre aceste traume majore se produc în afara drumurilor publice (parcuri, zone rezidențiale, curți), unde tinerii circulă cu viteză, fără echipament de protecție.
Situația de la Iași este oglinda unei tendințe naționale alarmante. Cifrele oficiale arată o rată de multiplicare a accidentelor de micromobilitate care depășește capacitatea de prevenție a autorităților. Dacă în perioada 2016–2019 s-au înregistrat sub 200 de accidente (192 de cazuri) în patru ani, în 2024 cifra a explodat la 1.320 de accidente rutiere implicând aceste vehicule. Situația s-a agravat în 2025, când primele 7 luni au adus un record negativ de 1.525 de evenimente. Conform datelor Poliției Române aferente anului 2025, în proporție covârșitoare de 80%, vinovăția pentru producerea acestor evenimente aparține conducătorilor de trotinete.
Fizica traumatismelor: de ce sunt atât de grave accidentele cu trotinete
Din punct de vedere medical și biomecanic, utilizatorii de trotinete (alături de bicicliști) sunt extrem de vulnerabili deoarece preiau integral energia cinetică a impactului, în lipsa oricăror elemente de siguranță pasivă (cum ar fi caroseria, centura sau airbagul în cazul mașinilor).
La o viteză de 25-30 km/h — și adesea mult mai mare în cazul dispozitivelor modificate tehnic —, căzăturile se transformă în proiecții balistice. Consecințele medicale sunt devastatoare și includ, în mod frecvent, traumatisme cranio-cerebrale severe (amplificate de refuzul purtării căștii de protecție), precum și fracturi complexe și leziuni extinse de părți moi. Salvarea vieții și a funcționalității membrelor acestor pacienți necesită intervenții microchirurgicale de înaltă complexitate și mobilizarea unor echipe multidisciplinare (ortopedie, chirurgie pediatrică, chirurgie plastică), punând o presiune enormă pe resursele și personalul spitalelor de elită.
Factura invizibilă: pierderi de miliarde și presiunea pe societate
Dincolo de tragedia personală a victimelor, accidentele rutiere (inclusiv cele generate de formele noi de mobilitate) reprezintă o povară uriașă pentru economia României, țară care se află constant la coada clasamentului european privind siguranța rutieră (77–93 de decese la un milion de locuitori, față de 18-20 în Suedia).
Conform estimărilor europene și ale Băncii Mondiale, costurile sociale sunt copleșitoare. Statisticile arată că un rănit grav presupune cheltuieli medii de peste 325.000 de euro, în timp ce un accident mortal generează un cost social estimat la 2,32 milioane de euro. Analizând impactul macroeconomic, România pierde anual aproximativ 2% din PIB (între 3 și 4 miliarde de euro) din cauza accidentelor rutiere. La aceste pierderi se adaugă daunele achitate prin sistemul RCA, care au atins nivelul de 7,9 miliarde de lei, costuri care se reflectă în cele din urmă în primele de asigurare plătite de toți participanții la trafic.
Ultimatum administrativ: 30 de zile pentru a reglementa haosul
În fața acestor date copleșitoare, primarul Mihai Chirica a recunoscut urgența problemei și a anunțat că protejarea vieții trebuie să primeze în fața activităților de agrement. Edilul a impus Consiliului Local un termen de maximum 30 de zile pentru a elabora un plan concret de măsuri.
Direcțiile de acțiune propuse variază gradual, fiind inspirate de modelele altor mari capitale europene. Acestea pornesc de la limitarea drastică a zonelor de acces și a vitezei de deplasare, continuă cu implementarea de limitări tehnice obligatorii (o măsură ușor de aplicat pentru companiile de ridesharing, dar o provocare legislativă pentru trotinetele proprietate privată) și pot merge până la interzicerea totală, în cazul în care primele măsuri nu produc efectele scontate.
Specialiștii în mobilitate și sănătate publică susțin însă că interdicțiile trebuie dublate de o „Abordare Sistemică a Siguranței”: dezvoltarea unei infrastructuri urbane dedicate, aplicarea strictă a legislației rutiere și campanii agresive de educație privind riscul vitezei și obligativitatea purtării echipamentului de protecție. Până când aceste soluții structurale vor prinde contur, străzile din Iași rămân un teatru periculos de testare a noii mobilități urbane.
