Consilierii locali ieșeni vor dezbate, în ședința ordinară din 30 septembrie, aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru viitorul aquapark din zona Moara de Vânt. Proiectul complexului de agrement, estimat la aproape 347 de milioane de lei (aproximativ 70 de milioane de euro), ajunge pe masa aleșilor fără a avea o sursă de finanțare asigurată și pe fondul unui studiu de fezabilitate care indică imposibilitatea recuperării investiției din încasări.
Într-o declarație video recentă, primarul Mihai Chirica a subliniat că municipalitatea a finalizat documentația tehnico-economică, dar a exclus ferm varianta demarării lucrărilor din fonduri publice. Edilul a comparat viitoarea structură cu un complex similar din Capitală.
„În primul și în primul rând, e bine că am finalizat un proiect. Un proiect frumos, care vine pe un concept internațional. Nu e nimic din ceea ce ați văzut în România în momentul de față, se apropie foarte mult de structura de la Therme din București, care va putea funcționa și pe timp de vară și pe timp de iarnă”, a afirmat primarul.
Referitor la implementare, Mihai Chirica a punctat că strategia este atragerea capitalului privat: „Speranța mea este să găsim un investitor. Nu vreau să-l facem noi. Noi vrem să punem terenul la dispoziție și vom lansa această licitație cât de curând. (…) Gândiți-vă, el va trebui construit pe circa 5,8 hectare. Dacă socotim la prețul de acuma, suntem oarecum la jumătatea distanței dintre a-l face noi sau a-l face un privat”.

Cifrele proiectului: o amortizare estimată la peste un secol
Documentația tehnico-economică elaborată pentru acest obiectiv arată că scenariul propus nu este viabil din perspectivă strict comercială, investiția fiind fundamentată exclusiv ca un serviciu de utilitate publică.
Calculele oficiale, realizate la prețurile anului 2026, demonstrează o rentabilitate negativă. Chiar și într-un scenariu cu 150.000 de vizitatori anual, excedentul de aproximativ 2,8 milioane de lei ar face ca amortizarea costurilor inițiale de 347 de milioane de lei să dureze peste 125 de ani, fără a lua în calcul inflația sau dobânzile. În plus, costurile de retehnologizare, necesare la fiecare zece ani, aruncă perioada de recuperare dincolo de durata normală de funcționare a clădirii, estimată la 50 de ani. Impactul asupra bugetului local pentru primii 15 ani – incluzând execuția, acoperirea deficitului inițial de operare și prima modernizare – este estimat la peste 355 de milioane de lei.
Din suma totală a proiectului, peste 228 de milioane de lei reprezintă exclusiv partea de construcții și montaj. Complexul ar urma să fie amplasat vizavi de viitorul Spital Regional de Urgență și este proiectat pentru o capacitate simultană de 600 de persoane la interior și 1.800 de persoane la exterior, în sezonul estival. Facilitățile includ 10 bazine (inclusiv cu valuri și tip „lazy river”), un turn pentru tobogane, zone de alimentație publică, o parcare de 194 de locuri și sisteme de climatizare bazate pe pompe de căldură. Potrivit studiului, aquaparkul ar genera 85 de locuri de muncă permanente.