Radiografia rețelei private de servicii sociale din Iași: economie socială, finanțări și provocări

Pe lângă industria IT și marile corporații, ecosistemul de servicii sociale din Iași se distinge la nivel național ca un sector amplu și structurat, găzduind inclusiv sediul federației naționale a domeniului. Zeci de asociații și fundații locale asigură asistență pentru vârstnici, hrană pentru persoanele fără adăpost, sprijin pentru copiii cu dizabilități și locuri de muncă pentru grupurile vulnerabile. Spre deosebire de companiile clasice, funcționarea acestui sector privat este complexă, bazându-se pe o combinație de donații, fonduri europene și proiecte de antreprenoriat social.

Un sector reglementat, dar dificil de cuantificat financiar

„Industria” locală a serviciilor sociale este formată dintr-un amestec de furnizori publici, precum direcțiile de asistență socială, și actori privați, sub formă de ONG-uri și organizații confesionale. Activitatea acestora este reglementată strict prin legi specifice privind asistența socială, acreditarea furnizorilor, licențierea serviciilor și funcționarea economiei sociale.

Principalul obstacol în evaluarea dimensiunii acestui sector este raportarea financiară. O fundație sau o asociație nu înregistrează o cifră de afaceri clasică, veniturile provenind majoritar din donații, subvenții publice sau granturi.

Singurele date financiare asimilabile mediului de afaceri apar în cazul întreprinderilor sociale, entități comerciale obligate să depună bilanț anual. În restul cazurilor, impactul organizațiilor este măsurat prin numărul de centre deschise, volumul beneficiarilor și valoarea proiectelor atrase.

Iașul, centrul de decizie pentru ONG-urile sociale

Orașul ocupă o poziție strategică în acest domeniu, fiind locul în care a fost înființată Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale (FONSS). Lansată în 2014 de un consorțiu local coordonat de Fundația „Alături de Voi” România (ADV), federația reunește în prezent peste 30 de organizații din întreaga țară.

FONSS acționează ca platformă de reprezentare, semnalând constant probleme precum subfinanțarea ONG-urilor și lacunele procesului de descentralizare a serviciilor către primării.

Poziția Iașului în acest sector a fost consolidată și prin organizarea recentă a Conferinței Europene de Economie Socială. „Până la urmă nu este vorba despre un eveniment, este vorba despre o comunitate pe care o punem în valoare, despre faptul că am pus Iașul pe harta europeană a economiei sociale”, a explicat Angela Achiței, președintele Fundației „Alături de Voi” România.

În 10 iunie 2026, FONSS a participat la reuniunea Comitetului Sectorial de Dialog Social pentru Servicii Sociale, la nivel european, impreuna cu colegii din Federatia Europeana a Angajatorilor Sociali (Social Employers). Sursa foto: Pagina de Facebook a FONSS

Marii furnizori și economia caritabilă a bisericilor

Cei mai mari furnizori privați din județ, raportat la volumul serviciilor, rămân organizațiile confesionale. Centrul Diecezan Caritas Iași, structura Episcopiei Romano-Catolice, coordonează programe de îngrijire la domiciliu în mai multe județe ale Moldovei, deține o cantină socială, centre pentru tineri și adăposturi.

Organizația atrage constant finanțări europene. Un exemplu este proiectul „CARE”, destinat vârstnicilor, cu o valoare de 2,76 milioane de lei. De asemenea, în 2025, Caritas a demarat un program de digitalizare vizând peste 600 de angajați din sistemul local de asistență.

În același registru operează Fundația „Solidaritate și Speranță” a Mitropoliei Moldovei și Bucovinei. Organizația gestionează cantina socială „Sfântul Sava”, un centru pentru tratarea adicțiilor și spații de zi pentru copii, bugetul fiind asigurat din donații, contribuții ale cultului și fonduri publice.

În data de 09.06.2026, beneficiarii Cantinei sociale „Sfântul Sava” și al Centrului de zi de asistență și recuperare pentru persoane vârstnice „Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla” au primit informații despre măsurile de protecție în zilele caniculare.

Sursa foto: Pagina de Facebook Fundația Solidaritate și Speranța Iasi

Cum produce economia socială profit pentru comunitate

Dincolo de zona caritabilă, componenta de economie socială aduce cifre măsurabile. Un model reprezentativ este grupul ADV, care a dezvoltat întreprinderi sociale precum UtilDeco, o agenție de turism și o instituție financiară nebancară dedicată sectorului.

Potrivit Angelei Achiței, scopul acestor afaceri este generarea de venituri pentru rezolvarea unor probleme comunitare. „Diferența o face faptul că noi ne-am asumat o misiune socială. Noi reinvestim integral profitul pentru impactul social”, a subliniat președintele ADV.

Grupul UtilDeco, unde minim 40% din personal provine din grupuri vulnerabile, a raportat pentru anul 2024 o cifră de afaceri de 5,74 milioane de lei. Profitul de aproximativ 593.000 de lei a fost direcționat către susținerea centrelor de zi pentru tinerii cu dizabilități.

Diana Vasiliu, manager de proiect în cadrul ADV, a explicat destinația acestor fonduri. „Esența economiei sociale este în comunitate. Banii se duc în locuri de muncă în unități protejate sau în activități inovative locale”, a detaliat aceasta, adăugând că integrarea profesională a persoanelor vulnerabile necesită un pachet complet de servicii, incluzând asistență psihologică și socială.

Acest proces de integrare trebuie calibrat corect. „Nu putem să-i luăm și să-i ducem direct în zona unde companiile vor să angajeze pe cei mai buni, cei care produc cel mai repede. Le trebuie mecanisme adaptate”, a completat Angela Achiței.

Decalajul legislativ: Exemplul Spaniei și paradoxul taxei pe dizabilitate

Dezvoltarea ecosistemului local se lovește frecvent de limitele politicilor de stat. Reprezentanții sectorului atrag atenția asupra discrepanțelor de viziune dintre România și alte state europene.

Președintele ADV a oferit exemplul Spaniei, care dispune de un Minister al Muncii și Economiei Sociale. „Guvernul spaniol a alocat 300 de milioane de euro pentru economia socială cu așteptarea clară ca acest sector să crească PIB-ul țării de la 10 la 12%. Ei văd asta ca pe o investiție, nu ca pe un act de caritate”, a arătat Angela Achiței.

În România, politicile publice se bazează adesea pe penalizare în loc de stimulare. Un exemplu este taxa pe dizabilitate, plătită de companiile care nu angajează un anumit procent de persoane cu handicap. Datele cerute de la ANAF arată că statul colectează anual peste 600 de milioane de euro din această taxă.

„Ca cetățean și angajator, mă întreb ce e mai convenabil pentru stat? Să aibă viziune și să investească în ocupare sau să colecteze bani la stat din neocupare?”, a punctat reprezentanta fundației ieșene.

Soluții de finanțare și achizițiile publice responsabile

Finanțarea proiectelor sociale rămâne volatilă. Organizațiile mici depind masiv de donații și de mecanismul direcționării a 3,5% din impozitul pe venit, în timp ce entitățile mari se bazează pe fonduri europene. Această structură generează o activitate fluctuantă, perioadele de extindere fiind adesea urmate de blocaje la încheierea unui ciclu de finanțare.

O soluție aplicabilă imediat de către primării și consilii județene o reprezintă achizițiile publice rezervate. „Autoritățile publice au un instrument la îndemână foarte util: achiziția publică responsabilă social. Trebuie să încerce să introducă criterii sociale și criterii verzi în contracte”, a recomandat Angela Achiței.

În ciuda acestor provocări financiare și legislative, sectorul rezistă prin solidaritate comunitară. Așa cum a concluzionat Diana Vasiliu cu ocazia conferinței europene organizate la Iași, funcționarea acestor rețele sociale răspunde unei necesități de bază: „Oamenii au această dorință de a fi împreună și de a face networking pentru că există o nevoie reală de conexiune umană și apartenență”.

Harta actorilor sociali relevanți (selecție județeană)