În anul 2026, contrastul dezvoltării infrastructurii sportive din marile orașe ale României este mai evident ca niciodată. În timp ce Craiova lucrează intens la o nouă arenă multifuncțională de 75 de milioane de euro, situată la doar câțiva pași de deja funcționalul stadion de 30.000 de locuri, Iașul privește neputincios cum proiectele sale mamut – un stadion de 113 milioane de euro și o sală polivalentă – se scufundă într-un ocean de erori administrative, litigii teritoriale și bugete redirecționate.
La Craiova, șantierul noii săli polivalente avansează conform graficului. Autoritățile județene raportează finalizarea integrală a fundației, subsolului și parterului pentru viitorul complex sportiv proiectat să găzduiască peste 8.000 de spectatori.
Spre deosebire de Iași, proiectul oltean este deja o certitudine și promite să rezolve o problemă națională. Noua arenă va integra primul și singurul velodrom interior din România. Președintele Federației Române de Ciclism a subliniat recent situația tragicomică a sportivilor români, care sunt nevoiți de ani de zile să își desfășoare campionatele naționale în Bulgaria, la Plovdiv, din lipsa unei infrastructuri funcționale în țară. Pe lângă velodrom, complexul va oferi o pistă de atletism la standarde internaționale, zone pentru sărituri și aruncarea greutății, spații de recuperare, un muzeu și suprafețe modulare pentru concerte.
Un detaliu fascinant al proiectului este amplasamentul: noul complex se înalță exact peste ruinele legendarului stadion „Tineretului”. Construit cu greu în anii ’30 pe un teren mlăștinos, cu implicarea Regelui Carol al II-lea și a armatei, vechiul stadion a fost martorul primului titlu fotbalistic al orașului (1942-1943) și chiar platou de filmare pentru celebra comedie „Balul de sâmbătă seara” din 1967. Astăzi, nostalgia a făcut loc eficientei administrative.
Iași, capitala machetelor: 3,3 milioane de lei aruncați pe fereastră
La polul opus, infrastructura sportivă ieșeană este blocată în anul 1960, anul inaugurării actualului stadion din Copou. Deși se discută de un deceniu despre o arenă nouă de peste 24.000 de locuri, evaluată la 113 milioane de euro, proiectul a capotat lamentabil din cauza unor schimbări bruște de strategie.
Inițial, stadionul și sala polivalentă trebuiau să formeze un „cartier smart” în zona Moara de Vânt, alături de viitorul Spital Regional. Primăria a cheltuit 3,3 milioane de lei din bani publici pentru un proiect tehnic adaptat strict pe acea topografie. Însă, în 2024, decidenții locali au realizat brusc că suprapunerea celor trei mastodonți ar paraliza traficul și ar bloca ambulanțele în zilele cu meciuri.
Decizia corectă, dar luată extrem de târziu, de a muta stadionul în zona Șes Bahlui a transformat documentația plătită în maculatură. Totul a trebuit reluat de la zero.
Litigii și bani împrumutați pentru sport, cheltuiți pe asfalt
Noul amplasament din Șes Bahlui a adus cu sine o problemă fatală: un litigiu de graniță istoric între Municipiul Iași și comuna Miroslava. Pentru Compania Națională de Investiții (CNI), orice contestație activă pe teren reprezintă un criteriu eliminatoriu. Astfel, dosarul a rămas blocat pe o simplă „listă de sinteză”, fără perspectiva unei finanțări guvernamentale.
Nici fondurile locale nu au avut o soartă mai bună. Consiliul Local a contractat un credit bancar uriaș de la BRD, din care 100 de milioane de lei erau destinați începerii stadionului. Din cauza blocajului documentațiilor, bugetul arenei a fost tăiat cu 24%, zeci de milioane de lei fiind redirecționate de urgență pentru a cârpi găurile de pe alte șantiere rutiere întârziate din oraș (Șoseaua Bucium și Bulevardul Poitiers). Ieșenii au rămas să plătească dobânzile pentru un stadion care nu există.
Sala Polivalentă Iași: Cum să te blochezi singur
Dezastrul administrativ lovește și proiectul noii Săli Polivalente din Iași. Într-o încercare lăudabilă de a salva licitația eșuată anterior, Primăria și-a asumat acoperirea scumpirilor din fonduri proprii, ajungând la o cofinanțare de 25% (peste 138 milioane lei).
Paradoxal, această suplimentare bugetară locală a obligat legal CNI să anuleze toate avizele anterioare, dosarul trebuind să reia întregul circuit pentru o nouă Hotărâre de Guvern. Mai grav, exact în acest interval de „vid” birocratic, Guvernul a emis OUG 52/2025, care suspendă finanțarea de noi obiective în subprogramul „Săli de sport”, înghețând proiectul pe termen nedeterminat.
