Prima ediție a conferinței „Infrastructuri de transport: inovație, siguranță și performanță”, organizată de Facultatea de Construcții și Instalații, a reunit principalii responsabili pentru infrastructura de transport din Iași și din regiunea Moldovei. Reprezentanții direcțiilor regionale de drumuri și căi ferate, alături de cei ai transportului public și ai companiilor de construcții, au prezentat datele tehnice ale investițiilor aflate în derulare. Principalele teme abordate au fost stadiul proiectelor majore de mobilitate și capacitatea pieței muncii de a asigura inginerii necesari execuției acestora.
La nivel regional, focusul actual este pe execuția Autostrăzii A7, în timp ce conexiunea directă a municipiului Iași la o rețea de mare viteză rămâne în faza de planificare, prin proiectul Autostrăzii A8. Ovidiu Laicu, directorul Direcției Regionale de Drumuri și Poduri (DRDP) Iași, a descris situația actuală a conectivității rutiere a municipiului.
„Iașul este acuma ca o insulă, izolată de restul țării. Nu este normal ca să fii capitala Moldovei, oraș cultural, să nu ai o autostradă, să nu poți să te legi cu capitala sau dincolo, peste munți”, a declarat Ovidiu Laicu. Acesta a menționat și dificultățile generate de lucrările edilitare din interiorul orașului, precizând că intervențiile necoordonate ale diferiților constructori generează blocaje de trafic la orele de vârf.
Pentru gestionarea traficului greu și de tranzit, DRDP Iași are în diferite stadii de documentație sau execuție mai multe variante ocolitoare pentru zona metropolitană:
- Varianta de ocolire Podu Iloaiei.
- Varianta de trafic ușor Uricani – Cicoarei – Șoseaua Nicolina.
- Varianta Iași Est (cu un traseu propus prin Schitu Duca, Comarna și zona Aeroportului).
Diferențele de alocare bugetară pentru căile ferate
În comparație cu atenția acordată sectorului rutier, infrastructura feroviară beneficiază de un volum mai redus de investiții guvernamentale. Vasile Cozubaș, directorul Sucursalei Regionale de Căi Ferate (SRCF) Iași, a explicat impactul acestui decalaj asupra vitezei de deplasare.
„Statul, totdeauna când trebuie să aleagă, alege partea rutieră. Materialul rulant a început să apară, material nou, dar circulă cu 30-40 de kilometri pe oră, în funcție de posibilitățile de pe traseu. Va trebui să ridicăm ștacheta ca să putem folosi totul la valoarea la care a fost achiziționată”, a precizat reprezentantul SRCF Iași, indicând necesitatea reabilitării coridoarelor principale.
La nivel urban, Compania de Transport Public (CTP) Iași gestionează peste 74 de kilometri de cale de rulare. Cristian Stoica, directorul CTP, a prezentat problemele tehnice apărute la infrastructura de tramvai, menționând fisurile recurente apărute în zone precum Canta sau Nicolae Iorga în urma ciclurilor de îngheț și dezgheț. Soluționarea acestor deficiențe este îngreunată de o lipsă a personalului tehnic calificat. „Avem nevoie de specialiști în ceea ce privește întreținerea căii de rulare și a sistemelor electronice pentru macazuri”, a afirmat Cristian Stoica.
Datele tehnice ale proiectului pentru trenul metropolitan Iași
O componentă nouă propusă pentru rețeaua de mobilitate este trenul metropolitan. Eduard Boz, președintele Asociației de Transport Public Metropolitan Iași, a prezentat cifrele privind utilizarea transportului periurban actual, care a crescut de la o medie de 2.500 de călători lunar în 2023, la 9.700 în anul 2025.
Proiectul trenului metropolitan, aflat în etapa de obținere a avizelor finale de la CFR înainte de depunerea pentru finanțare, prevede utilizarea infrastructurii feroviare existente pe trei axe:
- Podu Iloaiei – Gara Nicolina.
- Gara Nicolina – Cristești (comuna Holboca).
- Gara Nicolina – stația Piciorul Lupului (Ciurea).
Lungimea totală a traseului este de aproximativ 55 de kilometri. Pentru a evita intersectarea la nivel cu traficul rutier, proiectul include construirea a trei pasaje:
- Un pasaj subteran în zona Canta, la trecerea de nivel de la fosta barieră BJATM.
- Un pasaj suprateran pe Șoseaua Iași-Tomești.
- Un pasaj suprateran nou pe Bulevardul Poitiers, lângă compania Continental, cu descărcare în zona Granit, destinat preluării traficului din direcția Hlincea și Ciurea.
Conform reprezentanților firmelor de construcții prezenți la eveniment, execuția proiectelor rutiere din Moldova depinde direct de atragerea tinerilor ingineri către munca de șantier. Marian Radu Samuilă, director Ekisam, și Alexandru Rotaru, președintele Patronatului Drumarilor din România, au încurajat absolvenții să opteze pentru mediul privat ca primă etapă de formare profesională.
Pentru a răspunde acestor cerințe, Facultatea de Construcții și Instalații a modificat structura programelor de studiu. Gheorghiță Boacă, prodecanul instituției, a detaliat noile metodologii didactice, care pun accent pe latura practică. Acestea includ organizarea stagiilor de practică direct pe șantierele de autostrăzi și tuneluri, realizarea de elemente de structură la scară în laboratoare (grinzi precomprimate) și dezvoltarea unor sisteme de monitorizare a structurilor, concepute și implementate de studenți.
