Sindicatul companiei aeriene de stat TAROM a prezentat o analiză în care acuză autoritățile publice locale din România că susțin financiar expansiunea operatorului privat Wizz Air prin scheme de ajutor și contracte de marketing, în timp ce transportatorul național este supus unor limitări operaționale stricte. Situația este descrisă de sindicaliști drept o „schizofrenie instituțională”, în contextul în care Guvernul a alocat de la bugetul central 95,3 milioane de euro pentru a salva TAROM de la faliment, iar bugetele județene ar finanța indirect o companie concurentă.
Conform datelor citate în document, TAROM s-a confruntat în ultimul deceniu cu pierderi constante și instabilitate la nivelul conducerii, având 19 directori generali. Pentru a primi sprijinul guvernamental aprobat de Comisia Europeană, companiei i s-au impus condiții drastice: reducerea flotei la 17 avioane, interdicția de a-și extinde capacitatea de transport până la sfârșitul anului 2026 și interdicția de a folosi fondurile pentru publicitate.
La polul opus, operatorul low-cost Wizz Air a ajuns în 2025 la o cotă de piață de 52% în România, transportând 14,5 milioane de pasageri. Potrivit analizei sindicale, această poziție ar fi fost facilitată de atragerea sistematică a unor ajutoare din partea consiliilor județene.
Subvenții județene prin asociații de turism și ajutoare de minimis
Unul dintre exemplele subliniate de sindicaliști este Aeroportul Transilvania din Târgu Mureș. În timp ce TAROM nu operează zboruri de pe acest aeroport, Consiliul Județean Mureș ar fi finanțat indirect prezența Wizz Air prin intermediul Asociației de Dezvoltare Intercomunitară „Visit Mureș”. Asociația a derulat o licitație publică de 45 de milioane de lei pentru „promovare internațională” în mai multe țări europene – destinații care coincid cu noile rute deschise de compania maghiară după redeschiderea bazei operaționale în martie 2026. Suplimentar, administrația mureșeană a aprobat ajutoare de stat de 1,5 milioane de euro pentru operatorul low-cost și fonduri de susținere pentru aeroport, permițând astfel practicarea unor tarife de zbor reduse la jumătate față de cele de pe Aeroportul din Cluj-Napoca.
Situații similare sunt semnalate și în alte județe. La Craiova, Consiliul Județean Dolj a aprobat la sfârșitul lui 2025 un ajutor de minimis de 239.000 de euro pe doi ani pentru promovarea județului pe platformele Wizz Air, deși compania a decis recent suspendarea a cinci rute și relocarea unei aeronave. De asemenea, la Sibiu a funcționat o schemă de sprijin de peste 2,2 milioane de euro, aeroportul local depinzând majoritar de traficul generat de operatorul privat.
Reduceri substanțiale de taxe pe marile aeroporturi regionale
Sindicatul TAROM reclamă și politica tarifară de pe aeroporturile mari, precum cele din Cluj-Napoca și Iași. Aici, sistemele de taxare sunt degresive, favorizând exclusiv companiile cu un număr mare de zboruri și pasageri. Potrivit analizei, Wizz Air poate obține la Cluj reduceri de până la 37% la taxele de aterizare și de 50% pentru serviciile de pasageri, în timp ce la Iași reducerile pot ajunge până la 80%. Transportatorul de stat, care are un volum operațional mai redus, achită aceste taxe aproape integral.
Documentul sindical amintește că Wizz Air a contestat anterior în instanță ajutorul de stat oferit TAROM, acțiune respinsă de Tribunalul Uniunii Europene în 2024, iar conducerea companiei maghiare a cerut public privatizarea operatorului român.
Practicile de finanțare semnalate ar putea suferi însă modificări începând cu aprilie 2027. Comisia Europeană pregătește un nou regulament care vizează aeroporturile regionale mici, prin care se intenționează interzicerea utilizării ajutoarelor financiare pentru lansarea unor rute aeriene noi.
