Garda de Mediu confirmă amploarea problemei. Întrebările despre responsabilitate rămân fără răspuns oficial.
Gheorghe Bacușcă, comisar-șef al Gărzii de Mediu Iași, a spus-o fără ocolișuri la ZDI TV: sute de blocuri din municipiu funcționează pe rețele de canalizare private, niciodată preluate de operatorul public ApaVital. Locatarii plătesc periodic vidanjări și intervenții de urgență — mulți dintre ei fără să știe că blocul în care locuiesc nu este conectat la infrastructura publică.
„Sunt foarte multe blocuri. Foarte multe. Sute„, a declarat Bacușcă, dând ca exemplu zona cimitirului evreiesc și complexul Green Park, unde rețeaua privată nu a putut fi preluată de ApaVital din cauza neconformităților tehnice.
Declarația ridică o întrebare simplă, la care Primăria municipiului Iași nu a oferit până acum nicio explicație publică: cum au primit aceste blocuri autorizații de construire și, ulterior, recepție finală?
Ce spune legea despre rolul Primăriei
Potrivit Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, autorizația de construire se emite de primar și implică verificarea existenței utilităților necesare — inclusiv racordarea la rețelele publice de apă și canalizare. Același cadru legal reglementează recepția la terminarea lucrărilor, comisie la care participă și un reprezentant al administrației locale.
Cu alte cuvinte, un bloc care ajunge să fie locuit fără o rețea de canalizare conformă și preluabilă de operatorul public a trecut, cel puțin teoretic, prin două filtre ale Primăriei: autorizarea și recepția.
O soluție propusă în 2021, rămasă fără ecou
Nu este prima dată când problema ajunge în spațiul public. În august 2021, fostul consilier municipal și viceprimar Răzvan Timofciuc propunea un regulament urbanistic cu o logică simplă: întâi infrastructura, apoi blocul.
Proiectul de hotărâre prevedea că autorizațiile de construire să fie condiționate de asigurarea accesului la rețelele publice și la drumurile publice. Dezvoltatorii ar fi fost obligați să construiască străzile și utilitățile înainte de ridicarea blocurilor, iar reprezentanții Primăriei ar fi avut drept de acces pe șantiere pentru verificarea în timp real a lucrărilor la rețele. Mai mult, recepția finală a imobilelor nu ar fi putut fi acordată fără recepția prealabilă a infrastructurii edilitare aferente.
Proiectul nu a trecut. Cinci ani mai târziu, Garda de Mediu numără sute de blocuri cu exact problemele pe care acel regulament ar fi trebuit să le prevină.
Dacă propunerea din 2021 ar fi fost adoptată, situația actuală ar fi arătat diferit?
Costurile, suportate de locatari
Consecințele practice sunt concrete și imediate. Bacușcă avertizează că, în blocurile racordate la sisteme private de vidanjare, costurile pot ajunge să depășească toate celelalte cheltuieli de întreținere la un loc — gaz, curent, apă. Un cetățean dintr-un bloc construit de 14-15 ani, a explicat comisarul-șef, nici măcar nu știa că imobilul său nu este conectat la rețeaua publică.
„Eu zic că 90% din cei care locuiesc acolo nu știu acest aspect”, a spus Bacușcă referindu-se la complexul Green Park.
Dezvoltatorii care au construit aceste rețele neconforme sunt, în unele cazuri, de negăsit. „Nici nu mai are cine le rezolva, că dezvoltatorul care a fost a plecat, nici nu mai este în țară„, a precizat oficialul Gărzii de Mediu.
Între timp, locatarii rămân cu nota de plată.
Întrebările care așteaptă un răspuns
Situația descrisă de Garda de Mediu nu este, prin natura ei, un eveniment imprevizibil. Fiecare bloc din sute a trecut printr-un proces de autorizare și printr-o procedură de recepție. Fiecare dosar a implicat, la un moment dat, semnătura sau avizul unor funcționari publici.
Câteva întrebări rămân, deocamdată, fără răspuns din partea Primăriei Iași:
Câte dintre blocurile cu rețele private neconforme au primit autorizație de construire în ultimii zece ani?
Care au fost condițiile impuse prin acele autorizații în privința racordării la utilități publice?
Cum a decurs procesul de recepție în cazul ansamblurilor rezidențiale identificate acum ca problematice? Și, nu în ultimul rând: există un inventar al acestor situații la nivelul Primăriei sau al ApaVital?
Până la răspunsuri oficiale, singura certitudine rămâne cea formulată de Garda de Mediu: sunt sute de astfel de blocuri, iar costurile problemei sunt suportate de cei care au cumpărat apartamente cu bună-credință.
