Rusia a ajuns într-un punct în care numărul absolvenților cu studii universitare este considerat oficial un dezavantaj economic. Ministrul Educației și Științei de la Moscova, Valeri Falkov, a anunțat recent că piața muncii nu mai poate absorbi acest excedent de diplome, declanșând o reorientare sistemică a elevilor către școlile tehnice. Această schimbare în politica de educație în Rusia în 2026 reflectă nevoia de a asigura personal pentru complexul industrial și militar, sectoare afectate de un deficit de forță de muncă apărut după declanșarea războiului din Ucraina.
În cadrul forumului HR EXPO PRO, Valeri Falkov a expus o realitate statistică pe care a calificat-o drept problematică pentru economia țării. Oficialul rus a susținut că mentalitatea formată în ultimele decenii, care direcționează o mare parte dintre absolvenții de liceu spre mediul universitar, a creat un dezechilibru între învățământul secundar, cel vocațional și cel superior.
„Nu este bine, nu este corect. Nu există o asemenea necesitate pentru un învățământ superior generalizat”, a declarat Falkov, citat de The Moscow Times. El a argumentat că dorința tinerilor de a obține diplome universitare nu se mai aliniază cu necesarul de personal din sectorul industrial.
Afirmațiile ministrului rus sunt susținute de datele statistice din studiul „Indicatorii educației: 2026”, realizat de Higher School of Economics (Școala Superioară de Economie). Raportul arată că, în prezent, 54% dintre tinerii ruși au studii superioare. În universitățile rusești studiază aproximativ 4,4 milioane de persoane, comparativ cu 3,9 milioane de tineri înscriși în colegii și școli tehnice. Deși cifrele arată că 74,5% dintre absolvenții de universitate lucrează în domeniul studiat, Executivul de la Moscova consideră că economia necesită o altă structură a forței de muncă.
Măsuri administrative: Filtre la admiterea în liceu și reducerea locurilor la universitate
Pentru a corecta acest dezechilibru și a combate lipsa de muncitori calificați din industrie, statul rus a implementat o serie de măsuri administrative și legislative care limitează accesul la studiile superioare.
Prima barieră a fost introdusă la nivelul școlilor generale. Mai multe unități de învățământ au început să refuze transferul elevilor care termină clasa a IX-a către clasa a X-a (ciclul liceal superior). Instituțiile le oferă ca principală alternativă îndrumarea către învățământul profesional și colegii tehnice.
Mai mult, Duma de Stat a intervenit prin modificarea criteriilor de evaluare. Admiterea în școlile tehnice se face acum pe baza a două examene (limba rusă și matematică), în timp ce pentru continuarea studiilor teoretice la liceu, elevii trebuie să susțină patru examene (OGE).
A doua intervenție majoră s-a produs la nivelul universităților. Guvernul federal a eliminat aproximativ 50.000 de locuri cu taxă din sistemul de învățământ superior. Tăierile au vizat domenii considerate în acest moment „neprioritare” pentru efortul de stat, precum:
- Economie
- Management
- Administrație publică
- Drept
Campania de redirecționare vocațională, alături de restricțiile de acces la liceu, produce modificări în opțiunile de carieră ale tinerilor ruși.
Conform datelor furnizate de Ministerul Educației de la Moscova, procentul absolvenților de clasa a IX-a care aleg sistemul de învățământ tehnic a înregistrat o creștere. Dacă în anul 2020 43% dintre aceștia optau pentru o școală de meserii, proiecțiile pentru anul viitor indică faptul că 63% dintre elevi vor urma această rută educațională.
Această dinamică reflectă directivele de la cel mai înalt nivel. Președintele Vladimir Putin a solicitat ca activitatea industrială, vitală în contextul sancțiunilor internaționale și al economiei de război, să fie susținută cu specialiști tineri. În acest context, traseul universitar devine mai puțin accesibil, în timp ce pregătirea tehnică devine direcția principală sprijinită de stat.
