Analiza datelor oficiale privind finalizarea gimnaziului indică un risc concret de abandon școlar pentru sute de tineri. Din cei 7.200 de elevi înscriși în clasa a VIII-a în luna septembrie 2025, doar 6.350 au participat la Evaluarea Națională. Lipsa infrastructurii liceale în comune și costurile logistice necesare deplasării spre zonele urbane reprezintă principalele piedici pentru continuarea studiilor.
Situația statistică la nivelul județului Iași arată o reducere a numărului de elevi activi pe parcursul ultimului an de gimnaziu. Registrele școlare consemnau 7.200 de elevi înscriși în clasa a VIII-a în toamna anului trecut.
O primă diferență a fost înregistrată în primăvară, la simularea examenelor naționale, unde prezența a fost de 6.900 de elevi. Această etapă a indicat un grup de aproximativ 300 de elevi aflați în risc iminent de a părăsi sistemul de învățământ.
Cifrele definitive au fost raportate la momentul susținerii examenului de Evaluare Națională Iași, unde au participat 6.350 de elevi. Această valoare reprezintă cel mai mic număr de candidați înregistrat în județ în ultimii 35 de ani.
Diferența dintre numărul inițial de înscriși și cel al participanților la examen este de 850 de elevi. Dincolo de cei 300 de tineri aflați în abandon clar, diferența este constituită din elevi care au fost declarați corigenți, repetenți sau care, deși au finalizat cursurile gimnaziului, au decis împreună cu familiile să nu susțină examenul, renunțând astfel la parcursul liceal.
Bariera financiară și lipsa infrastructurii în mediul rural
Motivul principal care blochează tranziția elevilor către învățământul secundar superior obligatoriu este legat de structura rețelei școlare și de resursele economice. Unitățile de învățământ liceal sunt concentrate în municipiul Iași și în orașele județului, forțând o migrație educațională pe care multe familii nu o pot susține.
„Pentru a urma culoarul educațional până la definitivarea parcursului obligatoriu, respectiv clasa a XII-a, mulți dintre elevii din mediul rural trebuie să plece spre orașele care au licee, pentru că mediul rural are foarte puține oportunități de continuare a studiilor la nivel liceal. Iar din această perspectivă, unele familii nu dispun de resursele necesare pentru a asigura plecarea copiilor, fie că vorbim despre transport, fie că vorbim despre cazare, masă și toate celelalte cheltuieli pe care le presupune această deplasare într-o altă localitate pentru urmarea studiilor”, a declarat Luciana Antoci, consilier al premierului pe probleme de educație.
Deși învățământul public nu presupune taxe de școlarizare, frecventarea cursurilor într-o altă localitate generează costuri directe de subzistență. Pe baza datelor prezentate, principalele obstacole financiare sunt:
- Costurile de transport: Achitarea abonamentelor pentru naveta zilnică pe rutele județene.
- Cheltuielile de cazare: Plata unui loc în internatele școlare sau închirierea unor spații în sistem privat pentru elevii care provin din comune aflate la distanțe mari de oraș.
- Asigurarea hranei: Cheltuielile zilnice pentru masă departe de gospodăria familiei.
