Președintele Nicușor Dan a transmis duminică, prin intermediul consilierului de stat Vlad Ionescu, un mesaj oficial la ceremonia organizată la Cimitirul Evreiesc din municipiu, cu ocazia împlinirii a 85 de ani de la Pogromul de la Iași. Mesajul șefului statului s-a concentrat pe responsabilitatea instituțională de a sancționa discursul instigator la ură și pe necesitatea cunoașterii datelor istorice pentru a preveni repetarea violențelor împotriva minorităților.
La evenimentul comemorativ din capitala Moldovei a participat și președintele statului Israel, Isaac Herzog.
În documentul citit în cadrul ceremoniei, șeful statului a făcut o paralelă directă între mecanismele care au declanșat violențele din 1941 și climatul politic european actual. El a solicitat autorităților și cetățenilor vigilență în fața normalizării mesajelor radicale.
„Într-un context în care discursul instigator la ură începe din nou să fie rostit cu voce tare în spaţiul public, atât în România, cât şi în Europa, comemorarea de astăzi capătă o semnificaţie suplimentară”, a declarat președintele Nicușor Dan.
Conform declarației oficiale, violența extremă este mereu precedată de o etapă pregătitoare în care societatea acceptă tacit discriminarea și stereotipurile.
„Ne reaminteşte că pericolul nu a dispărut, că extremismul şi revizionismul istoric, adesea mascate în formule aparent legitime de discurs public, rămân tentaţii reale”, se arată în mesajul prezidențial.
Bilanțul asasinatelor din iunie 1941 și datoria memoriei
Raportul final al Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului în România „Elie Wiesel” arată că în timpul Pogromului de la Iași, desfășurat la finalul lunii iunie 1941, au fost uciși peste 13.000 de evrei. Aceștia au căzut victime execuțiilor sumare pe străzile orașului, în curtea Chesturii de Poliție, sau au murit asfixiați și de sete în „trenurile morții” care au plecat spre Călărași și Podu Iloaiei.
Pentru a ilustra prăbușirea instituțională și morală din acele zile, președintele a citat din jurnalul scriitorului Mihail Sebastian, contemporan cu evenimentele: „Masacrul de la Iaşi este o obsesie de care nu scăpăm”. Nicușor Dan a adăugat că tragedia a reprezentat rezultatul direct al transformării violenței într-o politică sistematică susținută de autoritățile vremii.
„Pogromul din iunie 1941 rămâne o cicatrice adâncă în istoria şi conştiinţa naţională, o consecinţă devastatoare a antisemitismului, a intoleranţei şi a urii îndreptate împotriva semenilor”, a subliniat președintele.
În privința soluțiilor pe termen lung, mesajul șefului statului a indicat sistemul educațional drept principalul instrument de prevenție. Președintele a subliniat că tinerii au nevoie de acces la rezultatele cercetării istorice obiective pentru a înțelege responsabilitățile care au condus la Holocaust.
De asemenea, el a făcut trimitere la conceptul teoretizat de Hannah Arendt, cerând societății să refuze complicitatea tăcută.
„Ne angajăm să nu cădem în capcana «banalităţii răului» (…) și să rămânem vigilenți în fața intoleranței, discriminării și urii”, a menționat liderul de la Cotroceni, adăugând că România și-a consolidat recent mecanismele juridice pentru combaterea antisemitismului și a xenofobiei.
