Implementarea abonamentelor medicale corporate în rândul angajaților evidențiază o discrepanță majoră între regiunile României, companiile din Vest și Centru adoptând aceste pachete mai rapid și mai frecvent comparativ cu cele din Sud și Moldova. Diferența este determinată în principal de specificul economic local, nivelul de competitivitate de pe piața muncii și educația angajaților în privința prevenției medicale.
Potrivit Ioanei Moldovan, Corporate Sales Manager și SanoPass Director în cadrul MedLife, distribuția acestor beneficii este strâns legată de profilul companiilor din fiecare zonă. Angajatorii din domenii precum IT, outsourcing și multinaționalele, care necesită forță de muncă înalt calificată, sunt concentrați preponderent în orașe precum Cluj, Timișoara, Brașov, Sibiu și Oradea. În contrast, exceptând Capitala, economiile din regiunile Sud și Moldova se bazează mai mult pe agricultură, industrie ușoară și întreprinderi mici și mijlocii, sectoare unde beneficiile extrasalariale sunt mai puțin obișnuite.
Puterea economică și deficitul de forță de muncă dictează piața beneficiilor
Un factor determinant în oferirea abonamentelor medicale este forța financiară a companiilor și necesitatea atragerii și retenției de personal într-o piață a muncii concurențială. Județele din Vestul țării și Centrul Transilvaniei înregistrează cel mai ridicat nivel al Produsului Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor, după regiunea București-Ilfov.
Datele Ministerului Dezvoltării indică un PIB pe cap de locuitor în județele din Vest de peste 15.000 de euro, o valoare dublă față de regiunile din sudul și estul României. Totodată, conform Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, rata șomajului în județe precum Cluj și Timiș se menține sub 1,5%, comparativ cu procente de peste 8,7% înregistrate în județe ca Vaslui, Mehedinți și Teleorman. În zonele cu o competiție mai redusă pe piața forței de muncă, angajatorii resimt o presiune mai mică pentru a oferi pachete extrasalariale complexe.
În plus, angajații din mediile urbane dezvoltate, fiind mai expuși la modelele de beneficii internaționale, acordă o importanță mai mare medicinei preventive, comparativ cu angajații din regiunile mai puțin dezvoltate economic. Există o reticență în acordarea acestor pachete și în funcție de industrie, sectoarele agriculturii și industriei ușoare, caracterizate adesea de niveluri salariale mai scăzute, fiind printre cele mai ezitante. Multinaționalele, în special cele din IT și automotive, sunt pionieri în introducerea acestor beneficii, alinindu-se standardelor internaționale.
Procesul de adopție și perspective
Introducerea cu succes a unui abonament medical într-o companie dintr-o regiune mai puțin obișnuită cu acest concept necesită implicarea managementului și o informare constantă a angajaților privind utilizarea serviciilor. Reprezentanta MedLife subliniază importanța unui audit medical inițial, bazat pe rezultatele medicinei muncii, urmat de implementarea unui pachet de bază, accesibil și ușor de înțeles.
Extinderea rețelelor private de sănătate urmează aceeași tendință geografică a dezvoltării economice. De exemplu, MedLife și-a extins recent prezența în 15 județe, incluzând Cluj, Timiș, Sibiu, Alba și Prahova, odată cu achiziția grupului MEDSTAR din Cluj-Napoca, în februarie 2026.
În ceea ce privește viitorul acestor beneficii, legea care permite deducerea fiscală a abonamentelor medicale în limita a 400 de euro anual, menținută și pentru anul 2026, este considerată un catalizator pentru creșterea adopției. Se estimează că presiunea tinerei generații, mai orientată spre sănătate și prevenție, va transforma aceste beneficii dintr-un factor de diferențiere într-o cerință standard pe piața muncii. Deși se anticipează o creștere generalizată, experții prevăd mai degrabă o „convergență parțială” între regiuni, decalajele economice urmând să se reflecte în continuare, cel puțin o perioadă, în harta beneficiilor medicale corporate.
