Vineri, 14 august, Guvernul condus de Ilie Bolojan a aprobat cadrul care permite semnarea contractelor de proiectare și execuție pentru patru stadioane noi, la Brașov, Timișoara, Oradea și Slatina. Proiectele fuseseră aprobate încă din 2024, dar finanțarea de la bugetul de stat, promisă inițial pentru 2027, a fost amânată acum cu încă un an. Valoarea totală a celor patru investiții trece de 1,42 miliarde de lei, din care aproximativ 1,1 miliarde vin de la bugetul de stat.
Pentru un ieșean, prima reacție e una firească: de ce nu și Iașul? Orașul are, cel puțin pe hârtie, un proiect de stadion vechi de aproape două decenii, un credit contractat special pentru el și un primar care anunță construcția de fiecare dată când se apropie alegerile.
Adevărul nu are însă legătură cu vreo discriminare venită de la Guvern. Are legătură cu felul în care Primăria Iași și-a gestionat, timp de șase ani, propriul proiect.
Terenul din șes Bahlui, lângă complexul ERA, unde Primăria Iași vrea să construiască noul stadion, marcat cu albastru. Primăria deține doar 10 h din această suprafață. Șase ani și aproape 4 milioane de lei cheltuiți pe documentație mai târziu, locul e tot un teren viran. Sursa foto: apix.ro
Ce au reușit celelalte patru orașe
Cele patru investiții aprobate de Guvern vizează, potrivit documentului semnat de ministrul interimar al Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Cseke Attila, un stadion de 30.000 de locuri la Timișoara (609,4 milioane de lei, cu TVA), un complex sportiv la Oradea (385,8 milioane de lei), stadionul „1 Mai” din Slatina (289,5 milioane de lei) și stadionul „Tineretului” din Brașov (135,8 milioane de lei).
Niciunul dintre cele patru orașe nu are, în acest moment, o echipă în Liga I. Brașovul joacă în liga a patra, celelalte trei, în liga secundă. Ce au însă toate patru, spre deosebire de Iași, sunt licitațiile de execuție finalizate și contractele gata de semnat.
Chiar și așa, banii de la bugetul de stat nu vin imediat. Cseke Attila a explicat că amânarea cu un an a finanțării, de la 2027 la 2028, ține de contextul economic actual. Pentru 2026 și 2027, lucrările vor fi susținute doar din cofinanțarea de 25% pe care autoritățile locale au fost obligate să și-o asume, printr-o modificare făcută în 2025.
La Iași, totul a pornit cu bani aruncați pe un proiect abandonat
În ianuarie 2020, Primăria Iași a atribuit firmei Sigm Home Project SRL, în asociere cu Concrete Design Solutions SRL din București, contractul de proiectare a unui stadion nou în zona Moara de Vânt. Valoarea: 3,3 milioane de lei, fără TVA. Proiectantul și-a predat lucrarea în cele opt luni prevăzute în contract.
Aici ar fi trebuit să înceapă verificarea legală, obligatorie prin articolul 13 din Legea 10/1995 privind calitatea în construcții. Primăria nu a numit verificatorii de proiect imediat, așa cum prevede legea, ci abia în noiembrie 2021, la aproape doi ani distanță. Surse din Primărie, care au cerut păstrarea anonimatului, au declarat presei că, la acel moment, Comisia Tehnico-Economică a instituției s-a opus achitării proiectului tocmai pentru că fusese prezentat fără verificările de specialitate legale.
Până când verificarea s-a încheiat și plățile către proiectant au fost făcute, în 2022, o parte din avizele obținute inițial de la Ministerul Transporturilor, Ministerul Culturii, MApN, MAI și SRI expiraseră deja. „Proiectul a fost ținut pe linie moartă, nimeni nu știe motivul„, au mai declarat sursele din Primărie.
„Doar adaptarea la teren”: promisiunea contrazisă de fapte
În martie 2024, în plină campanie electorală, consilierii locali au aprobat un credit de 150 de milioane de lei, contractat de la BRD, din care 100 de milioane (aproximativ 20 de milioane de euro) au fost rezervați stadionului. O lună mai târziu, Mihai Chirica anunța relocarea proiectului din Moara de Vânt pe șes Bahlui, lângă complexul ERA, și asigura ieșenii că nu e nevoie de o reproiectare:
„Stadionul este gândit, el poate fi «plantat» pe Moara de Vânt, pe Cicoarei, în centrul orașului, oriunde găsim suprafața de teren, nu se modifică nimic din proiectul tehnic, ci doar adaptarea la teren.”
Realitatea de pe teren a arătat altceva. Cu o lună mai devreme, Primăria semnase deja un contract de 262.500 de lei cu Design Project Solutions SRL, firmă din Vaslui, pentru studii topografice, geotehnice, de impact asupra sănătății publice și de inundabilitate, toate necesare din cauza schimbării amplasamentului. În august 2024, municipalitatea a lansat apoi o licitație estimată la peste un milion de lei, fără TVA, pentru un Plan Urbanistic Zonal complet nou, revizuirea proiectului tehnic, actualizarea indicatorilor tehnico-economici și obținerea tuturor avizelor necesare autorizației de construire.
Chiar proiectanta inițială a stadionului, Elena Teslărașu, de la Sigm Home Projects, a explicat public de ce firma ei a refuzat să participe la noua licitație:
„Nu vom participa la această licitație, Primăria are ca cerință o perioadă de predare imposibilă în opinia noastră. Știm bine că e zonă inundabilă, că terenul nu e ce trebuie, așa că nu poate dura 6-7 luni cu tot cu PUZ. Celălalt PUZ a durat 3-4 ani.”
Surse din serviciile tehnice ale Primăriei confirmau aceeași concluzie: mutarea amplasamentului presupune un PUZ nou, un proiect de fundație refăcut integral, studii noi de inundabilitate și geotehnice, plus ridicarea terenului cu un metru și jumătate, pentru că zona e inundabilă.
Licitația a fost adjudecată, în ultima săptămână din octombrie 2024, de singurul ofertant rămas în cursă: Im Design Studio, firmă ieșeană, pentru 688.000 de lei, fără TVA. Termenul contractual pentru predarea documentației complete: șase luni, adică martie 2025.
Litigiul cu Miroslava și banii redirecționați spre altceva
Proiectantul a predat, cum era programat, un prim draft de PUZ în martie 2025. Documentul prevedea un stadion pe latura sudică a parcelei de 45 de hectare pe care Primăria o deține lângă ERA, integrat într-o zonă nouă cu acces la spații de retail și divertisment.
Înainte ca documentul să fie aprobat definitiv, a apărut un obstacol pe care nimeni nu îl anunțase public până atunci: în mai 2025, comuna Miroslava a trimis Primăriei Iași două sesizări prin care cerea renunțarea la elaborarea PUZ, invocând un vechi litigiu teritorial între cele două autorități pentru terenurile din lunca Bahluiului. Proiectul stadionului a intrat, practic, în stand-by.
La finalul lunii iulie 2025, Consiliul Local a votat redirecționarea a 24 de milioane de lei din creditul stadionului către consolidarea pasajului Socola și modernizarea bulevardului Poitiers. Suma rămasă pentru stadion a scăzut astfel de la 100 la 76 de milioane de lei. Chiar primarul a recunoscut, cu acel prilej, că anul 2025 se încheie fără ca stadionul să vadă vreun leu din credit:
„Indiferent cum am pornit cu stadionul, nu mai avem timp în acest an să cheltuim niciun leu, suntem în faza de elaborare a documentațiilor de urbanism pe șesul Cicoarei. Practic cel puțin două luni de zile durează până am ajunge în fața Consiliului. Mai durează încă cel puțin vreo 4-5 luni de zile proiectul tehnic în vederea obținerii autorizației de construire.”
Termenul contractual pentru documentație expirase deja, în martie 2025. În februarie 2026, la aproape un an distanță, PUZ-ul tot nu primise aprobarea definitivă: se afla „pe ultima sută de metri” a avizării. Semnalele privind soarta celor 76 de milioane de lei rămase nu erau nici ele mai liniștitoare: la nivelul Primăriei se disucta ca și acești bani să fie redirecționați, de data aceasta spre Sala Polivalentă din Moara de Vânt. Amplasamentul stadionului rămânea, în plus, tot sub semnul litigiului cu Miroslava.
Muraru cere Guvernului să pună lucrurile la punct
În acest context, deputatul PNL de Iași Alexandru Muraru, președintele filialei județene a partidului, a adresat o întrebare parlamentară ministrului Cseke Attila. Muraru cere clarificări atât despre stadiul real al documentației depuse de Primăria Iași la minister și la Compania Națională de Investiții, cât și o comparație directă cu situația din Oradea, Brașov, Slatina, Timișoara și Constanța.
Concret, deputatul întreabă dacă există, la acest moment, o documentație completă pentru noul amplasament din șes Bahlui, cu studiu de fezabilitate valid, proiect tehnic adaptat la noua fundație și PUZ aprobat. Îl întreabă pe ministru dacă Primăria a depus o hotărâre de Consiliu Local care să garanteze cota de cofinanțare de 25%, condiție esențială pentru accesarea banilor guvernamentali. Și cere, în același document, termenul exact la care fiecare dintre celelalte cinci orașe și-a depus documentațiile, „pentru o imagine comparativă a bunei guvernanțe locale„.
Muraru observă, în interpelarea sa, că principiile de responsabilitate fiscală „impun să ne asigurăm că investițiile publice sunt bine fundamentate” și că întârzierile de la nivel local „nu sunt transferate, în mod eronat, ca o lipsă de voință din partea Guvernului„.
Șase ani, două amplasamente și mai multe contracte de proiectare și studii duc, în acest moment, tot la un teren viran. Doar cele două documentații tehnice complete, cea din 2020 și cea din 2024, au costat aproape 4 milioane de lei. Cele patru orașe de pe lista Guvernului nu au primit un cadou: au ajuns acolo pentru că licitațiile lor de execuție erau gata, iar autoritățile locale își asumaseră deja partea de cofinanțare cerută. Iașul nu e pe listă pentru că, la peste un an de la termenul contractual, nici măcar Planul Urbanistic Zonal nu are, încă, o aprobare definitivă.
