Proiectul Porțile de Fier III: Condițiile impuse de România pentru hidrocentrala de 2,6 miliarde de euro negociată cu Serbia

Guvernul României, reprezentat de premierul interimar Ilie Bolojan, a semnat joi, 16 iulie 2026, un memorandum de înțelegere cu Serbia vizând dezvoltarea hidrocentralei Porțile de Fier III. Proiectul, cu o valoare estimată la aproximativ 2,6 miliarde de euro, face parte din strategia de consolidare a securității energetice regionale. Totuși, partea română a stabilit anumite condiții pentru susținerea investiției, solicitând garanții tehnice clare că noua hidrocentrală nu va afecta producția de electricitate a unităților deja existente și nu va restricționa navigația comercială pe fluviul Dunărea.

Memorandumul a fost semnat în timpul unei întrevederi bilaterale cu Dubravka Đedović Handanović, ministrul sârb al Mineritului și Energiei. Scopul principal al documentului este facilitarea schimbului de informații și date tehnice necesare elaborării studiilor de fezabilitate.

Diferit față de primele două hidrocentrale construite în comun pe Dunăre, Porțile de Fier III (denumită și Djerdap 3) este proiectată ca o centrală hidroelectrică cu acumulare prin pompare. Această facilitate va fi amplasată exclusiv pe teritoriul Serbiei, pe malul drept al fluviului, în dreptul județului Mehedinți.

Rolul unei centrale cu pompaj este de a echilibra sistemul energetic. În perioadele cu excedent de energie în rețea (generat, de exemplu, de producția eoliană sau solară), sistemul Porțile de Fier III va utiliza acest surplus de curent pentru a pompa apa din Dunăre într-un bazin de acumulare, situat la altitudine, în Serbia. În perioadele de consum ridicat, apa acumulată va fi eliberată controlat, trecând prin turbine pentru a genera electricitate.

Conform datelor preliminare comunicate de autoritățile sârbe, parametrii proiectului includ:

• Capacitate instalată: Se estimează o capacitate de 2.400 MW.

• Cost estimat: Aproximativ 2,6 miliarde de euro.

• Structură: Un sistem de rezervoare la altitudine, interconectate cu lacul de acumulare aferent hidrocentralei Porțile de Fier I.

Garanțiile solicitate de Guvernul României

Conform mandatului de negociere, susținerea proiectului de către București este condiționată de protejarea infrastructurii naționale existente. Guvernul a solicitat asigurări că funcționarea noii facilități nu va avea impact negativ asupra hidrocentralelor Porțile de Fier I și II.

Problema tehnică ridicată de specialiști se referă la regimul de exploatare al debitului Dunării. Fostul ministru al Energiei, Virgil Popescu, a explicat că, în lipsa unei coordonări strânse cu partea română (prin compania Hidroelectrica), transferul unor volume mari de apă către rezervorul superior de pe teritoriul sârbesc ar putea diminua temporar debitul fluviului.

O astfel de situație ar putea avea consecințe asupra:

1. Producției de energie: Reducerea debitului ar putea scădea randamentul hidrocentralelor Porțile de Fier I și II.

2. Navigației: Fluctuațiile de nivel ale apei ar putea afecta condițiile de navigație comercială pe Dunăre, care sunt reglementate prin acorduri internaționale.

Ministerul Energiei din Serbia a declarat anterior, în anul 2024, că evaluările preliminare nu arată efecte negative asupra instalațiilor existente. Semnarea memorandumului actual reprezintă însă un pas spre realizarea unor studii hidrologice detaliate și independente care să certifice aceste aspecte.

Context regional și dezvoltarea infrastructurii energetice

Pe lângă aspectele tehnice, semnarea memorandumului implică și un angajament strategic regional. Documentul reprezintă un pas către integrarea investițiilor de infrastructură energetică din Balcanii de Vest într-un cadru european de cooperare.

Otilia Nuțu, analist în politici energetice, a evaluat semnificația documentului: „Lucrurile sunt într-un stadiu incipient. Acest memorandum îl văd ca pe un soi de garanție că acest proiect de infrastructură mare nu se va discuta cu alții, cu China sau cu Rusia”. Astfel, proiectul menține colaborarea în domeniul energiei în interiorul parteneriatelor europene.

Prudența autorităților române are la bază importanța strategică a complexului hidroenergetic existent. Sistemul Porțile de Fier reprezintă principalul furnizor de energie hidroelectrică al României.

Hidrocentrala Porțile de Fier I a fost inaugurată în anul 1972 și este operată în sistem de paritate de România și Serbia. În 1984, a fost pus în funcțiune și sistemul Porțile de Fier II. Pe lângă producția de energie, cele două facilități reglează nivelul apei, facilitând navigația pe un sector anterior dificil al Dunării. Orice modificare adusă acestui ecosistem complex necesită o fundamentare tehnică riguroasă înainte de începerea unor lucrări de amploare.